Previziunile EaseWeather sugerează că iarna 2024-2025 va fi marcată de temperaturi mai ridicate decât media sezonieră, aspect ce va aduce cu sine o lipsă aproape totală a precipitațiilor sub formă de ninsoare. Această tendință de iarnă blândă, fără geruri aspre și zăpadă persistentă, reprezintă o schimbare notabilă față de iernile tradiționale din România, fiind un fenomen pe care meteorologii îl consideră neobișnuit.
Conform estimărilor, doar două zile din sezon vor înregistra ninsoare, limitată la intervale scurte în decembrie și ianuarie, în timp ce luna februarie ar putea fi complet lipsită de zăpadă. Această lipsă de precipitații sub formă de ninsoare ar putea influența nu doar peisajul sezonier, ci și activitățile economice și turistice care depind de iernile reci și înzăpezite. Iarnă fără zăpadă în România. Prognoza EaseWeather pentru iarna 2024-2025 prezintă un scenariu rar întâlnit pentru România, cu temperaturi mai ridicate și aproape nicio zăpadă în decembrie. Temperatura medie va varia între 4°C și 12°C în prima lună de iarnă, iar singura zi cu ninsoare prognozată este pe 3 decembrie, sugerând o atmosferă mai degrabă specifică toamnei decât iernii.
În luna ianuarie, temperaturile vor continua să surprindă, rămânând între 2°C și 16°C, fără zile de ger intens. Cu o singură zi prognozată de ninsoare, pe 28 ianuarie, majoritatea zilelor vor fi caracterizate de nori și ploi scurte, dar și perioade însorite. Aceasta reprezintă o abatere notabilă de la tiparul obișnuit al iernilor românești, cunoscute pentru stratul consistent de zăpadă și temperaturile scăzute.
Februarie va fi, conform prognozei, o lună complet lipsită de ninsoare, un fenomen inedit pentru România. EaseWeather arată că în această lună, temperaturile se vor menține mai blânde decât media multianuală, prelungind astfel un sezon de iarnă deosebit de cald și uscat.
Cum va fi vremea în luna februarie
Luna februarie se anunță cu o vreme complet atipică, fără nicio zi de ninsoare în prognoză, un fenomen rar întâlnit pentru această perioadă de iarnă în România. Temperaturile continuă să urce peste media obișnuită, atingând chiar și 19°C pe 26 februarie, ceea ce accentuează caracterul deosebit de blând al acestei luni.
În lipsa zăpezii și cu un număr mare de zile însorite, februarie pare să urmeze tiparul unei luni de tranziție către primăvară, mai degrabă decât al unei luni de iarnă. Aceste temperaturi crescute și absența precipitațiilor solide ar putea să influențeze nu doar percepția asupra iernii, dar și anumite ecosisteme sau activități agricole, care se așteaptă, de regulă, la un climat mai rece în această perioadă.
Prima zăpadă din acest an s-a așternut în septembrie
Prima zăpadă din acest an s-a așternut duminică, 29 septembrie, la Bâlea Lac. Această primă ninsoare a fost întâmpinată cu surpriză de localnici și turiști, aducând o atmosferă specifică sezonului rece.
Schimbările climatice au schimbat anotimpurile, iar iarna nu mai este ce a fost. Cea mai grea iarnă din România a fost cea din februarie 1954, considerată cea mai dură din punct de vedere al depunerilor de zăpadă și al viscolului. Atunci, în intervalul 1-4, 7-9, 17-19 și 22-24 februarie, țara a fost lovită de viscole succesive, depunând un strat record de zăpadă, măsurând 115,9 l/mp într-o singură zi la Grivița, conform datelor ANM.
În același an, la Călărași s-a înregistrat și cel mai gros strat de zăpadă din istoria măsurătorilor meteo, atingând 173 cm, iar troienele au măsurat între doi și cinci metri în zonele din sud-estul și estul țării. Asemenea recorduri meteorologice stau ca mărturie a puterii iernilor românești, contrastând cu începutul blând al acestui sezon montan.
Prima zăpadă din acest an s-a așternut duminică, 29 septembrie, la Bâlea Lac. Această primă ninsoare a fost întâmpinată cu surpriză de localnici și turiști, aducând o atmosferă specifică sezonului rece.
Schimbările climatice au schimbat anotimpurile, iar iarna nu mai este ce a fost. Cea mai grea iarnă din România a fost cea din februarie 1954, considerată cea mai dură din punct de vedere al depunerilor de zăpadă și al viscolului. Atunci, în intervalul 1-4, 7-9, 17-19 și 22-24 februarie, țara a fost lovită de viscole succesive, depunând un strat record de zăpadă, măsurând 115,9 l/mp într-o singură zi la Grivița, conform datelor ANM.
În același an, la Călărași s-a înregistrat și cel mai gros strat de zăpadă din istoria măsurătorilor meteo, atingând 173 cm, iar troienele au măsurat între doi și cinci metri în zonele din sud-estul și estul țării. Asemenea recorduri meteorologice stau ca mărturie a puterii iernilor românești, contrastând cu începutul blând al acestui sezon montan.
0 Comentarii