Lacul Oașa, „mărgăritarul” de pe Transalpina. Colțul de rai al lui Sadoveanu, ascuns în creierii Munților Șureanu

Lacul Oașa se numără printre marile atracții ale Munților Șureanu. Barajul său, construit în anii ‘70 la peste este traversat de Transalpina, iar în spatele său se deschide panorama lacului de acumulare în care se oglindesc crestele de peste 2.000 de metri.

Transalpina, drumul montan care leagă ținuturile Sibiului de sudul României, străbătând Munții Parâng, a fost amenajată începând din anii ‘30 și asfaltată pe întreaga sa lungime, de circa 150 de kilometri, abia în anii 2000. Șoseaua de 150 de kilometri urcă din municipiul Sebeș (județul Alba), pe valea râului Sebeș, spre înălțimile Munților Șureanu, Cindrel și Parâng, atingând altitudini de peste 2.100 de metri, apoi coboară spre localitatea Novaci (județul Gorj).

Înainte de a ajunge în zonele alpine aflate în jurul Pasului Urdele (2.145 de metri) din Munții Parâng, șoseaua traversează întinderi uriașe de pădure. Aceste ținuturi au fost cutreierate rar de oameni până în ultimele decenii, când „Drumul regelui”, așa cum a fost numită inițial Transalpina, a devenit tot mai popular pentru amatorii de drumeții.

Construcția Transalpinei a deschis calea turiștilor spre câteva dintre locurile cele mai spectaculoase din Munții Carpați, aflate la peste 2.000 de metri și greu accesibile în trecut din cauza distanței de zeci de kilometri la care se aflau față de satele de la poalele munților.

Prima stațiune turistică accesibilă de pe drumul montan a fost înființată în anii ‘30, la Rânca, în județul Gorj, la cota 1.600 de metri pe crestele Parângului. În ultimii ani, zeci de cabane au fost construite la Rânca, iar turiștii pot schia aici pe mai multe pârtii situate la altitudini de până la 2.100 de metri, dotate cu instalații moderne.

În anii ‘70, o altă zonă turistică avea să se dezvolte la circa 30 de kilometri de Rânca, în jurul lacului de acumulare Vidra, amenajat atunci în Munții Lotrului.

Zona de agrement cunoscută ca Domeniul Schiabil Transalpina se află în vecinătatea Obârșiei Lotrului, la 30 de kilometri de Voineasa, locul unde Transalpina se intersectează cu șoseaua montană DN 7A. Stațiunea se află la circa 1.350 de metri, însă de aici turiștii urcă cu telegondola până la 1.800 de metri și apoi, cu teleschiul, spre pârtiile de la peste 2.000 de altitudine.

În anii 2000, a fost înființată a treia stațiune montană accesibilă de pe Transalpina. Domeniul Schiabil Șureanu se află în vecinătatea celor mai înalte vârfuri din Munții Șureanu la peste 2.000 de metri altitudine, deasupra Lacului Oașa. Drumul spre stațiune începe de la barajul Oașa, pe malul stâng al lacului.

La capătul lui, turiștii găsesc iarna mai multe pârtii, amenajate de la 1.700 de metri la peste 2.000 de metri. În zona lacului poate fi vizitată mănăstirea Oașa și tot de aici încep mai multe trasee montane spre crestele munților Șureanu și Cindrel.
Cum a fost amenajat Lacul Oașa

Comparabil cu Lacul Vidra aflat la circa 30 de kilometri distanță, lacul Oașa se numără printre atracțiile Transalpinei. Șoseaua montană trece peste barajul acestuia și ocolește apoi lacul de cumulare, înainte de a ajunge la Obârșia Lotrului.

Pe durata iernii, DN 67 C este închisă pe tronsonul dintre Obârșia Lotrului și Rânca, însă turiștii pot ajunge ușor pe malul lacului Oașa și apoi pot urca pe un drum forestier spre Domeniul Schiabil Șureanu.

Mai multe pe adevarul.ro