Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare a scos pentru licitație Lotul 1 din Canalul Magistral de Irigații Siret – Bărăgan, Etapa 1, Lot 1, km 0 – km 23. Acest proiect, început pe vremea comunismului în anul 1986, a fost abandonat imediat după Revoluție, în ciuda faptului că ar aduce beneficii uriașe pentru agricultura din România.
Lotul I traversează teritoriul județului Vrancea, iar lucrările pe care le contractează ANIF includ trei noduri hidrotehnice, Zăbrăuți, Șușița, Putna precum și 14 subtraversări de râuri. „Practic, în septembrie, încep lucrările pentru primii 33 de kilometri de canal, iar perioada de execuţie este de trei ani. Dacă vor fi asigurate resursele financiare de la bugetul de stat, eu cred că finalizarea canalului poate să fie până în 2030, adică unirea cu Dridu. Canalul Siret-Bărăgan va mai aduce un plus faţă de cele 2,2 milioane hectare prevăzute în programul de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii de aproape 380.000 de hectare, dar, mai mult de atât, la două amenajări care vor fi alimentate gravitaţional din Siret-Bărăgan nu mai trebuie să pompăm în treapta patru şi cinci de la Dunăre.
Canalul Siret-Bărăgan dacă va fi finalizat în totalitate ar putea deservi în jur de 600.000 de hectare. Canalul este prevăzut în continuare pe acelaşi cote, inclusiv de transport. Costurile estimate în prezent pentru finalizarea Canalului Siret-Bărăgan sunt de aproape 800 de milioane de euro, până la unirea cu Dridu”, a explicat șeful MADR.
Întreg proiectul are o lungime de aproape 200 de kilometri
– Etapa I, cuprinzând canalul pe zona acumularea Călimănești – Râmna, în lungime de 51,5 km;
– Etapa a II-a, cuprinzând canalul pe zona Râmna – Acumulare Dridu, pe lungime de 139,5 km.
Primele lucrări au început în anul 1986
Canalul Siret – Bărăgan este un proiect început în anul 1986, în ultimii ani ai regimului comunist, pe râul Siret, între Barajul Călimăneşti şi Lacul Dridu, care urma să aducă apele din râul Siret către câmpurile Bărăganului. Canalul trebuia să aibă o lungime de 198 de kilometri, o lăţime la bază de 20 de metri şi o adâncime de 7 metri. Construirea canalului urma să aducă beneficii economice pe trei planuri: asigurarea apei pentru irigaţii în Bărăgan, reducerea riscului producerii de inundaţii în lunca Siretului şi utilizarea sa ca rută pentru transportul naval de mărfuri. În plus, agricultorii din zonă ar fi beneficiat de reducerea costurilor cu energia, care sunt acum necesare pentru aducerea apei din Dunăre.
După căderea regimului comunist, proiectul a rămas în aer, uitat prin sertare, nemaiexistând nici interes, nici bani pentru realizarea lui. În momentul de faţă doar 5 kilometri din Canalul Siret – Bărăgan sunt finalizaţi şi totodată funcţionali, deservind 7.000 de hectare.
Canalul este structurat pe două etape
Proiectul Canalului Siret – Bărăgan este structurat pe două etape. Prima etapă va acoperi canalul pe zona acumularea Călimănești – Râmna, pe o lungime de 51,5 kilometri, iar etapa a doua va continua cu canalul pe zona Râmna – Acumulare Dridu, pe o lungime de 139,5 kilometri.
Finalizarea acestui proiect ar putea aduce avantaje pe multiple planuri: nu doar că ar asigura irigarea unei părți semnificative din terenul agricol al României, dar ar contribui și la reducerea riscurilor de inundații în zona luncii Siretului și ar putea transforma canalul într-o rută navigabilă pentru transportul de mărfuri. Aceste beneficii ar putea spori semnificativ competitivitatea agriculturii românești și ar sprijini economiile din regiunile afectate de secetă.
.jpg)
.webp)
0 Comentarii