Andrei Pleşu se declară uluit de succesul lui Călin Georgescu: Mai rău decât Vadim. Avem de-a face cu o mediocritate stupefiantă şi paralizantă

Cunoscutul om de cultură Andrei Pleşu, eseist, filosof, critic şi istoric de artă, dar și fost ministru al Culturii, afirmă că nu-și poate explica rațional rezultatul din primul tur al alegerilor prezidențiale, conform News.ro.

„Niciodată nu mi-am închipuit să te trezeşti peste noapte cu un necunoscut care are cel mai mare număr de voturi pentru preşedinţie. Şi când e cunoscut, e cineva care e după altă planetă, adică el este în faza legionară, în faza patriotic-războinică. Nu înţeleg cum s-a ajuns aici”, a spus Pleșu. El a adăugat cel mai mult îl sperie la Călin Georgescu „faptul că nu are întrebări, are doar răspunsuri, ăştia sunt oamenii cei mai periculoşi, iar răspunsurile sunt dintr-o specie pe care o credeam depăşită demult şi faptul că s-au găsit şi români şi tineri foarte mulţi care să asume această lipsă de raţionalitate, de interogativitate reală, de realism politic şi istoric, faptul că s-au găsit atât de mulţi gata să voteze pentru este înfiorător”.

Referitor la alegătorii lui Călin Georgescu, scriitorul Andrei Pleşu spune: „Cu un electorat care are asemenea opţiuni, nu poţi spera să obţii o clasă politică normală”.

Mai rău decât Vadim

Referitor la alegerea dintre cele două „rele”, Iliescu şi Vadim, Andrei Pleşu afirmă: „Dacă îl compari pe Vadim, pentru care nu aveam niciun fel de slăbiciune şi simpatie, cu dl. Georgescu, mi se pare că e preferabil, măcar mai citise, făcea eforturi de exprimare, aici avem de-a face cu o mediocritate stupefiantă şi paralizantă. Mă gândesc că ar trebui să merg la vot neapărat, pentru că e ultima şansă pe care o putem juca”.

„Sunt foarte siguri de ei, sunt închişi în propria opţiune şi nu recepţionează argumente sau dezbateri reale, nu ştiu ce se poate face, şi asta îmi dă o stare generală destul de melancolică”, s-a referit scriitorul la cum ar putea fi readuşi la realitate votanţii candidatului independent care s-au informat de pe reţelele de socializare.

„Nu mai pot explica nimic din ce trăiesc, pentru că sunt luat prin surprindere cu totul. Ştiam că există şi păreri de tipul ăsta, dar nu aveam niciodată teama că asemenea păreri, asemenea opţiuni politice vor ajunge să fie dominante. Asta înseamnă că am trăit degeaba sub dictatura comunistă, că am trăit degeaba sub umbrela rusească şi, în general, suntem cu decenii în urmă. Nu e vorba să ne îndrăgostim de Vest, de un idol, e vorba să luăm ce e bun de acolo, conştienţi că acolo e mai multă normalitate decât de cealaltă parte a graniţei, unde lucrurile sunt în stare de explozie permanentă”, adaugă Andrei Pleşu.

Eşecul partidelor tradiţionale

„E foarte important ce se va întâmpla cu alegerile parlamentare. Ar putea fi o şansă de recuperare a unei minime normalităţi. Dar, nu suntem siguri. Vom vedea duminică seară. Oricum, trebuie regândită şi ideea de selecţie a oamenilor politici, şi ideea calităţii de om politic, pentru că la noi şi asta a devenit ceva mai mult sau mai puţin aproximativ: omul politic trebuie să fie unul băgăcios, vorbăreţ, simpatic şi patriot, ori lucrurile astea au toate o subterană tenebroasă şi trebuie să ne trezim conştienţi de o anumită exigenţă care în orice meserie este esenţială”, a declarat Andrei Pleşu.

Pericol

Dat fiind contextul local, suntem într-un pericol mai mare decât în alte ţări, Austria, Franţa.

„Da. Îndrăznesc să spun, dată fiind o anumită incoerenţă socială şi psihologică, care este urmarea lungilor decenii pe care le-am trăit într-un univers deviant, anormal. Asta lasă urme. N-ai cum să trăieşti zeci de ani într-o absurditate şi să rămâi normal”, a apreciat Andrei Pleşu.

„E plin de cretini, e o planetă ca o junglă şi e plin de inşi a căror gândire e egală cu simple mecanisme de supravieţuire. Faptul că există oameni care pot spune ce minunat era Lenin, Marx, e paralizant. Pe de altă parte, nu e vorba să ştampilezi în stilul lor, al regimurilor comuniste, pe toţi oamenii cu care nu eşti de acord, dar nici să-i adopţi ca modele şi ca dătători de principii supreme de existenţă. Un exemplu de delir e corectitudinea politică, pe care foarte mulţi din Vest şi foarte mulţi tineri o adoptă”, a vorbit scriitorul despre cei care invocă comunismul ca pe un regim viabil.

„Îmi pun speranţa într-o surpriză, venită nu ştiu de unde, dar cu consensul lui Dumnezeu”, spune filosoful. Duminică „să votăm în aşa fel încât Parlamentul să fie mai normal şi mai puternic decât preşedintele, dacă preşedintele iese cine ne temem să iasă", a avertizat el.