Când nu mai putem să ne împrumutăm, vine FMI și impune măsuri cu toporul. Românii trebuie să se pregătească de recesiune în 2025. Economiștii avertizează

În contextul în care ratingul de țară riscă să fie retrogradat la nivelul „junk” în jurul lunii februarie 2025, românii se văd în situația cruntă de a trebui să se pregătească de un val de recesiune, poate chiar mai dur decât cel resimțit în 2010. Expertul în fiscalitate Gabriel Biriș avertizează că o nouă retrogradare din partea companiilor de rating ar închide accesul la piețele financiare internaționale, forțând statul să recurgă la Fondul Monetar Internațional.

Consecințele for fi „măsuri cu toporul” impuse de organizații precum Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, care vor trebui să intervină pentru a acoperi gaura bugetară a țării: creșteri de TVA, tăieri drastice de salarii și taxe suplimentare, toate menite să stabilizeze un deficit bugetar scăpat de sub control, care a depășit 8,5% din PIB în 2024, în ciuda majorării impozitelor. Ne vedem astfel într-un impas greu de gestionat, după cheltuieli masive preelectorale, precum creșterea salariilor bugetarilor și a pensiilor, fără acoperire fiscală reală.

„Pe guvernanți nu-i interesează să reducă evaziunea. Asta e convingerea mea fermă, după atâția ani de lucru cu ei”, explică expertul în fiscalitate Gabriel Biriș, care susține că recesiunea nu este exclusă în 2025. „Fitch a schimbat perspectiva de la stabil la negativ, ceea ce înseamnă că ei iau în considerare să facă downgrade (n.r. eng. retrogradare, scădere a ratingului de țară, în acest context). Cert este că perspectiva unui hard landing, adică unei recesiuni, devine certă dacă apare downgrade-ul”, a amintit Gabriel Biriș.

Potrivit comunicatului emis de Fitch Ratings, factorii care au determinat scăderea ratingului de țară sunt, practic, imposibil de schimbat până la re-evaluarea care urmează să aibă loc în luna februarie 2025, și anume incertitudinea politică care afectează perspectivele fiscale, parlamentul deosebit de fragmentat, cu o creștere a partidelor de extremă dreaptă, anti-UE, reflectând polarizarea în creștere a societății românești și, desigur, deficitele bugetare mari.

„Deteriorarea fiscală mai mare decât cea așteptată arată cu precădere creșterea rapidă a cheltuielilor, inclusiv salariile din sectorul public și majorările de pensii nesustenabile preelectorale. Impactul pe întreg anul al creșterii pensiilor din septembrie 2024 va accentua presiunile fiscale anul viitor, făcând consolidarea viitoare și mai dificilă”, au argumentat cei de la Fitch Ratings.

Cum se corelează o retrogradare a ratingului de țară al României în economie, primul factor declanșator al unei recesiuni


După cum a explicat Gabriel Biriș, deficitul țării noastre este finanțat în mare parte pe piețele internaționale. Datoria publică românească este cumpărată de fonduri mari de investiții, fonduri de pensii, fonduri speculative, care, conform regulilor lor de diversificare, trebuie să investească în titluri care au investment grade, adică o clasificare a calității investiționale.

„În momentul în care nu mai avem investment grade și suntem în junk, ei nu mai au voie să cumpere titluri de stat românești și atunci nu mai putem să ne împrumutăm. Adică nu mai contează dobânda, nu mai ai de unde să iei bani. Și în momentul în care nu mai putem să ne împrumutăm, vine Fondul Monetar Internațional și vom semna cu ei un acord preventiv, vor impune măsuri cu toporul, care să producă efecte imediat, cum ar fi creșteri masive de TVA și alte taxe, precum și tăieri otova la salariile bugetarilor și așa mai departe.

Deficitul pe care îl avem noi este absolut înspăimântător: 8,5 în momentul în care anul a pornit cu un buget de 5%, într-un an în care au crescut toate taxele. Situația arată că pur și simplu au scăpat de sub control cheltuielile. Și discuțiile astea cu indexarea cu 12% a pensiilor la anul, creșterea salariilor bugetarilor, nu fac decât să accelereze dezastrul.”

Într-o perspectivă în care agențiile de rating ne-ar retrograda încă o dată, explică Biriș, tăvălugul efectelor economice pentru datoria publică și apoi pentru măsurile de revenire economică s-ar vedea în foarte scurt timp, în materie de câteva zile. „În momentul în care ai downgrade, tu nu mai poți să te finanțezi. Iar rezervele sunt foarte, foarte mici”, a explicat Biriș.

Amintim că Guvernul a suplimentat pe 12 decembrie bugetele Ministerului Justiţiei, Ministerului Public, Consiliului Superior al Magistraturii şi al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu 1,6 miliarde de lei din fondul de rezervă. Motivarea Executivului a fost atunci achitarea drepturilor salariale restante stabilite prin hotărâri judecătoreşti pentru personalul din aceste instituţii, precum şi pentru plata serviciilor de interpretariat şi traduceri, a onorariilor experţilor, pentru prestări servicii de întreţinere şi funcţionare, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor curente, a anunțat la momentul respectiv purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin.

Pe 4 decembrie, Guvernul a scos 6 miliarde de euro din fondul de rezervă, pe fondul incertitudinilor de pe scena politică, Marcel Boloș, Ministrul Finanțelor, precizând atunci că a observat o reacţie din partea băncilor, care nu mai finanţează nevoile imediate ale administraţiei statului, aceleaşi dificultăţi existând şi pe bursă şi că este nevoie ca ţara să aibă un buget stabil.

Per total, potrivit unei analize Europa Liberă, Guvernul Ciolacu a alocat diferitelor instituții din subordine, în perioada septembrie 2023 - octomrbie 2024, prin fondul de rezervă, 65 de miliarde de lei (13 miliarde de euro). Adică 11% din întregul buget pe 2024. Executivul a cheltuit în acest fel de două ori mai mult decât toate guvernele de la intrarea României în UE până în 2023.

Cum se va resimți în viața de zi cu zi o viitoare recesiune

În condițiile foarte probabile ca indexările de pensii și creșterile de salarii care au fost promise de partidele din Coaliția PSD-PNL pentru 2025 nu vor mai fi finanțabile din surse externe, iar noul Guvern se va vedea în situația de a duce greul deciziilor populiste, fără acoperire economică, din ultimii ani, românii vor vedea imediat efectele unei recesiuni.

Situația va fi la fel sau mai gravă ca în perioada crizei economice din 2008-2010, moment în care salariile bugetarilor au fost reduse cu 25%, TVA a fost adus la 24% în intervalul 1 iulie 2010 - 31 decembrie 2015, pensile nu au mai fost indexate conform inflației, ceea ce a redus puterea de cumpărare a pensionarilor, mii de posturi din sectorul public au fost desființate, iar unele instituții publice au fost restructurate sau comasate, iar finanțarea proiectelor de infrastructură a fost redusă sau amânată.

Desigur, efectele măsurilor de austeritate s-au resimțit imediat, prețurile crescând, achizițiile de locuințe și majoritatea cheltuielilor pentru bunuri și servicii non-esențiale au fost reduse, iar fenomenul a afectat drastic și sectorul privat, economiile locale și comerțul.


„Oamenii știu deja ce a fost în 2010. Probabil că unii au uitat”, a punctat Gabriel Biriș. „Guvernatorul BNR a tot spus că nu suntem chibzuiți cu consumul, dar treaba BNR-ului nu este să facă politici fiscale. Mugur Isărescu se ferește să intre peste politicieni și nici nu trebuie să intre, pentru că el are alte atribuții, e independent și atunci poate cel mult să dea niște semnale de alarmă”

Lipsa aceasta de „chibzuire” și consumul ridicat au ținut artificial consumul la cote ridicate (singurul element macroeconomic care a menținut PIB-ul într-o marjă de creștere de până în 1% anul acesta, creșterea economică fiind susținută major de procent de 3,5% pe plus a consumului generat de majorările de pensii și salarii, pe care Guvernul le-a acordat „pe datorie”, din împrumuturile externe. „Practic noi am trăit ca un organism care se dopează. Noi am primit dopingul, au fost împrumuturile. Am huzurit pe datorie. Dar nu există prânz gratis. La un moment dat, vine nota de plată. Și va fi plătită și de cei care n-au beneficiat de huzur.”


Specialistul în fiscalitate a amintit tocmai de condițiile de nivel de trai care ne așteaptă similar cu cele de acum 15 ani. „Consumul acesta va înceta, va încetini circulația banilor în economie. Dacă scade consumul, primul lucru care se întâmplă scade încasările din TVA.

Apoi, în momentul în care scade consumul, unii vor trebui să dea oamenii afară. Aceștia nu vor mai plăti impozite și contribuții, vor avea mai puțin de consum și vor merge spre ajutoarele de șomaj, care sunt tot din buzunarele statului. Este un șir de evenimente care se autodetermină, se potențează”, a explicat Gabriel Biriș.

Măsurile „nepopulare” care ar trebui luate urgent pentru temperarea crizei economice care urmează

Gabriel Biriș a contribuit la o scrisoare deschisă adresată șefilor partidelor pro-europene, care conține o listă extensivă de măsuri ce, potrivit TaxInstitute, ar trebui luate în considerare de noii guvernanți pentru a tempera efectul unei noi recesiuni în România, pentru a stimula economia și a îmbunătăți colectarea veniturilor bugetare.

Printre cele mai importante măsuri se numără păstrarea cotei unice de impozit pe profit la 16%, considerată competitivă la nivel european, și eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA 1%), care afectează grav sectoare strategice precum industria auto și distribuția de mărfuri, unde rata efectivă de impozitare poate depăși 100%. Propunerile includ și indexarea amortizării fiscale cu inflația pentru a stimula investițiile și extinderea perioadei de recuperare a pierderilor fiscale la 10 ani, măsuri ce ar spori încrederea investitorilor. Se propune, de asemenea, eliminarea limitării deductibilității dobânzilor la 1 milion de euro și deductibilitatea integrală a provizioanelor pentru creanțe neîncasate, pentru a încuraja echitatea fiscală.

Pe partea de impozite și contribuții sociale, autorii insistă asupra menținerii cotei unice de impozitare fără excepții, eliminarea scutirilor pentru IT, agricultură și construcții, și plafonarea bazei de calcul al CAS și CASS la 6 salarii minime lunare, reducând astfel presiunea asupra salariilor mici.

Pentru TVA, se propune taxarea inversă generalizată pentru facturile B2B de peste 5.000 euro, măsură care ar putea elimina frauda carusel și reduce semnificativ costurile administrative. Alte propuneri din partea Tax Institute includ simplificarea regimului fiscal pentru microîntreprinderi, reformarea impozitului pe clădiri, și eliminarea reglementărilor costisitoare și ineficiente din sistemele digitale de colectare fiscală precum RO e-Transport.

Având în vedere viteza cu care scena politică suferă zilele acestea fluctuații și răsturnări de situație deseori greu de urmărit de populație, este greu de estimat la ce măsuri va recurge noul Guvern pentru a încerca să tempereze valul de recesiune care urmează. Cu toate astea, evitarea completă a acestuia este aproape inevitabilă, mai ales având în vedere considerentele pe care a mers Fitch la evaluarea din decembrie, precum instabilitatea politică, deficitul bugetar crescut și proporția îngrijorătoare de parlamentari cu viziuni extremiste prezente în Legislativ.