Undeva între furie, lehamite și hohotele de râs involuntar din zilele astea, stă adevărul pe care nemernicii se străduiesc să-l facă nevăzut, dar care va rămâne în istorie: nu e atâta despre Călin Georgescu, pe care în disperarea și prostia voastră chiar riscați să îl transformați în erou national…
E despre „România lucrului bine făcut” pentru alții și praf pentru noi, despre mizeria colosală strânsă de atâția ani sub preș! Meritul greu de contestat al acestui tip este că a reușit să producă o poză în detalii de radiografie unui regim batjocoritor cu românii, prins acum cu chiloții în vine. În rest, e despre furia unui popor săturat de baliverne, clișee și sloganuri pe post de democrație. Despre batjocura la adresa Constituției, „pas cu pas”, până la terfelirea ei totală. Și despre lehamitea față de un regim care nu se sfiește, iată, să-i mazilească și elementarul drept de a alege!
Citez câteva luări de poziție pe cât de lucide, pe atât de legitimate: „Am asistat la schimbarea forțată a atribuțiilor CCR, care într-un avânt „eroic”, s-a transformat în acuzator și instanță de judecată în același timp, deși rolul constituțional nu este în mod cert acesta” (Horațius Dumbravă, fost judecător și președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, într-un interviu pentru Hotnews).
„Nu există o bază constituțională sau legală clară pentru această soluție a CCR. Oricât vom căuta, în Constituție, în Legea 47/1992, în Legea 370/2004, o bază tot nu vom găsi (…) Curtea e infailibilă formal, dar e infailibilă practic doar atâta vreme cât nu-și subminează cu totul aparența de arbitru neutru, legat de Constituție și lege” (Bogdan Iancu, doctor în drept constitutional, Universitatea București, interviu pentru Adevărul).
„Vom mai nota că la ședința informală de vineri, 6 decembrie 2024, a celor 9 judecători CCR, nu a participat niciun reprezentant al Parchetului General, deși ar fi fost obligatoriu conform legii (…)Un conclav de 9 persoane, care au abandonat postura obiectivă de garanți ai Constituției și ai drepturilor și libertăților omului, nu poate decide discreționar anularea voinței unui număr de peste 9,5 milioane de persoane, precum și a unei munci administrative de peste 6 luni de zile, cu costuri din bani publici de sute de milioane de euro”, (Gheorghe Piperea, avocat, profesor al Facultății de Drept din cadrul Universității București, pentru Juridice.ro).
Românii s-au săturat! La 35 de ani de la Revoluția lor, înțeleg că s-a împlinit doar contrarevoluția „Internaționalei”. Și că țara le-a fost „luată înapoi” de unii care nu dau nici sfanțul găurit pe poporul ei, împărțit cu de-a sila între milioane de pribegiți și milioanele rămase acasă, ce riscă să fie aruncate în război… E prea mare „țambalul” și prea încins pentru a mai putea pune vreo batistă pe el, așa cum se vrea. Chiar nu pricepeți că despre asta e vorba?
Sursa: Demnitatea,
Citez câteva luări de poziție pe cât de lucide, pe atât de legitimate: „Am asistat la schimbarea forțată a atribuțiilor CCR, care într-un avânt „eroic”, s-a transformat în acuzator și instanță de judecată în același timp, deși rolul constituțional nu este în mod cert acesta” (Horațius Dumbravă, fost judecător și președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, într-un interviu pentru Hotnews).
„Nu există o bază constituțională sau legală clară pentru această soluție a CCR. Oricât vom căuta, în Constituție, în Legea 47/1992, în Legea 370/2004, o bază tot nu vom găsi (…) Curtea e infailibilă formal, dar e infailibilă practic doar atâta vreme cât nu-și subminează cu totul aparența de arbitru neutru, legat de Constituție și lege” (Bogdan Iancu, doctor în drept constitutional, Universitatea București, interviu pentru Adevărul).
„Vom mai nota că la ședința informală de vineri, 6 decembrie 2024, a celor 9 judecători CCR, nu a participat niciun reprezentant al Parchetului General, deși ar fi fost obligatoriu conform legii (…)Un conclav de 9 persoane, care au abandonat postura obiectivă de garanți ai Constituției și ai drepturilor și libertăților omului, nu poate decide discreționar anularea voinței unui număr de peste 9,5 milioane de persoane, precum și a unei munci administrative de peste 6 luni de zile, cu costuri din bani publici de sute de milioane de euro”, (Gheorghe Piperea, avocat, profesor al Facultății de Drept din cadrul Universității București, pentru Juridice.ro).
Românii s-au săturat! La 35 de ani de la Revoluția lor, înțeleg că s-a împlinit doar contrarevoluția „Internaționalei”. Și că țara le-a fost „luată înapoi” de unii care nu dau nici sfanțul găurit pe poporul ei, împărțit cu de-a sila între milioane de pribegiți și milioanele rămase acasă, ce riscă să fie aruncate în război… E prea mare „țambalul” și prea încins pentru a mai putea pune vreo batistă pe el, așa cum se vrea. Chiar nu pricepeți că despre asta e vorba?
Sursa: Demnitatea,
0 Comentarii