Politologul Corneliu Bjola, profesor de diplomație la Universitatea Oxford, explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, cum ar putea fi afecată România de condițiile unei viitoare păci în Ucraina. Bjola avertizează că România nu are politicieni cu viziune, capabili să se adapteze vremurilor.
Rusia și Ucraina se pregătesc de un armistițiu într-un viitor nu foarte îndepărtat, iar condițiile care vor fi agreate vor influența pe viitor nu doar libertatea Kievului, ci și geopolitica regiunii central-est europene. Profesor de diplomație la Universitatea Oxford, politologul Corneliu Bjola atrage atenția, într-un interviu pentru „Adevărul”, asupra slăbiciunilor României și vorbește despre felul în care ar putea fi reconfigurată Europa de Est după încheierea războiului.
Se complică lucrurile și pentru România
Corneliu Bjola, care e și director al Oxford Digital Diplomacy Research Group, avertizează asupra unor posibile complicații.
,„Situația se complică mult inclusiv pentru România, stat care pare tot mai puțin vizibil și mai lipsit de ambiții, în timp ce se confruntă cu probleme grave în interior. Provocările vor fi mari pe viitor. Și nu e vorba de negocia niște capitole cu Uniunea Europeană, de tratative pentru niște capitole la agricultură sau altele, cu care s-a ocupat România în ultimii ani. Acum, problema este ce facem dacă Statele Unite nu vor mai fi la fel de interesate de Europa cum au fost timp de aproape 80 de ani. Ce faci tu, România, ca țară aflată într-o zonă în care plăcile tectonice se mișcă tot mai mult în ultimii ani. Ai un răspuns care să prevină asta? Vedem că realitățile se așează altfel, vedem niște lucruri noi pe următorii ani, ceea ce este cu totul și cu totul diferit în termeni de complexitate decât a negocia un dosar european legat de X sau Y, de un subiect. Ce se întâmplă dacă, într-adevăr, se va face pace? Pentru că e clar, această pace cu Ucraina poate fi pe mai multe paliere”, spune Bjola.
Cum ar putea fi afectată România
Mai departe, el explică pe ce coordonate s-ar putea așeza viitoarele tratative de pace și unde ar putea să conducă. România va fi mai mult sau mai puțin afectată, în funcție de condițiile finale ale păcii, dar și în funcție de cum se vor raporta liderii țării și de politica externă.
„Pacea în Ucraina poate însemna doar o cedare de teritorii, dar miza poate fi ridicată și mai mult, ceea ce își doresc rușii. Rușii ar putea să insiste pentru o discuție mult mai largă care să cuprindă și Republica Moldova. În acest caz, în ciuda dorinței moldovenilor, Republica Moldova ar risca să reintre în orbita de influență a Rusiei. Depinde foarte mult și de cum se va vor încheia lucrurile în Ucraina. Iar acest lucru ar ridica pentru România întrebări și probleme mult mai serioase, mult diferite de negocierea dosarului pe agricultură sau pe transporturi în Uniunea Europeană, în anii 2000. Deci, da, comparăm oarecum lucruri diferite pentru că situația era mai pozitivă și lucrurile de gestionat, deși păreau complicate, erau mai mult tehnice. Acum vorbim de o situație mult mai complicată geopolitic. Și să nu uităm, România nu este vreo mare putere mondială. Are o anumită capacitate importantă, nu trebuie să neglijăm acest lucru, și care poate fi maximizată dacă încerci să joci și să reflectezi mai bine”, insistă expertul.
Evident, România ar fi complet descoperită în acest caz și nu ar putea să ajute prea mult Republica Moldova. Politicienii români ar asista cel mai probabil pasivi, mai ales că România nu va fi invitată la negocierile pentru pace.
Pericolul ca Ucraina și Moldova să fie lăsate în brațele rușilor
Există și alte scenarii mai puțin de dorit, iar vestea proastă pentru România și pentru țările din regiune este că o Ucraină abandonată în brațele Rusiei s-ar putea transforma dintr-un aliat al Occidentului într-un stat marionetă a Moscovei. Cu o armată puternică, bine înarmată chiar de țările occidentale, un astfel de regim ar putea să devenă un ghimpe în coasta flancului estic. Mai mult, în cazul în care rușii vor pune mâna pe toată Ucraina, ar putea să o transforme chiar într-o amenințare la adresa vecinilor. România ar avea astfel în coaste un vecin a cărui ostilitate ar fi alimentată direct de la Moscova și care ar putea pune mari probleme unui stat slab, așa cum e țara noastră, cu o armată nu tocmai puternică și fără lideri politici serioși.
România, pe de altă parte, s-a obișnuit să asiste pasiv la deciziile care se iau în Europa și nu numai. Departe de a veni cu o contribuție solidă la problemele Uniunii Europene și ale Alianței transatlantice, România nu face decât să se mulțumească cu simplul fapt că este membră a NATO și UE și se află sub umbrela celei mai puternice alianțe.
Iar lunile și anii care urmează vor aduce numeroase provocări. Nu este foarte clar, cel puțin deocamdată, nici ce vor face Statele Unite ale Americii în raport cu Ucraina și cu întregul continent. Analiștii politici au avansat mai multe scenarii, dar majoritatea indică faptul că SUA își vor diminua prezența în Europa și vor susține mult mai puțin Ucraina. De altfel, Donald Trump a transmis clar alianței că a sosit momentul ca europenii să se implice mai mult și să gestioneze problema Ucrainei.
Întrebarea de 1.000 de puncte: ce va face, de fapt, Trump
„Ce știm în momentul de față este că Trump nu este interesat să continue finanțarea militară a Ucrainei. A anunțat deja de mai mult timp că va schimba politica SUA față de Ucraina. Pornind de la această considerație, că SUA nu va mai contribui la fel de mult cu zeci și sute de miliarde, Ucraina va încerca la un moment dat să obțină un armistițiu. E un scenariu probabil. Natura acestui armistițiu rămâne de discutat. Pentru că semnalele sunt încă destul de confuze”, explică Bjola.
Planul lui J.D. Vance, mâna dreaptă a lui Trump, pornește cu siguranță de la ideea unei reduceri considerabile a sprijinului acordat Ucrainei.
„Rămâne de văzut dacă va fi implementat planul lui J.D. Vance. S-a vorbit și de o cedare de teritorii, e vorba de teritoriile pe care Rusia deja le-a ocupat și le-a anexat ilegal. Rămâne de văzut dacă Rusia se va mulțumi doar cu atât. Pentru că Rusia vrea și demilitarizarea Ucrainei, iar Lavrov ridica de curând miza și spunea că, de fapt, va trebui să ne amintim de scrisoarea din decembrie 2021, în care se vorbea de retragerea trupelor NATO din estul Europei. Dar J.D. Vance sublinia cedarea unor teritorii pentru Rusia și, eventual, o consolidare a Ucrainiei. Cine o va face această? Nu este foarte clar, dar din ce spune Trump le-ar rămâne această sarcină europenilor. Cum o vor face? Iarăși, nu e foarte clar, în acest moment. Se vorbea de o neutralitate, asta însemnând că Ucraina ar rămâne în afară NATO pe următorii 10, 15, 20 de ani, poate permanent. Asta este o variantă”, adaugă expertul.
Există însă și alte variante, iar una despre care s-a vorbit tot mai mult ar fi cea în care Ucraina ar ceda anumite teritorii, iar în schimb i se va garanta securitatea. Ar fi o variantă susținută și de ultimele declarații ale lui Volodimir Zelenski, dar și de ultimele sondaje din Ucraina, care arată că majoritatea ucrainenilor și-ar dori acum pace chiar și în condițiile unor cedări teritoriale.
„O altă variantă care mi s-a părut interesantă ar fi cedarea unor teritorii, care să fie cuplată cu prezența de trupe occidentale într-o zonă demilitarizată. La ideea susținută puternic de președintele francez Emmanuel Macron ar putea să marșeze balticii, dar și alte state. Nu îmi este clar dacă românii vor fi invitați. Pare că la București lipsește acest apetit. Iar pe fondul dezinteresului și a lipsei noastre de implicare, vedem că România nici nu a fost invitată la ultima întâlnire convocată de NATO la Bruxelles. Ceea ce arată că s-au convins de felul în care punem problema și nu au foarte multă încredere în România”, mai spune el.
Prezența trupelor europene de menținere a păcii, cea mai bună soluție a momentului
Prezența trupelor aliate sau măcar a unor state aliate, nu neapărat sub steagul NATO, ar putea fi o garanție pentru Ucraina, chiar în lipsa invitaței oficiale de a se alătura alianței.
.webp)
„În acest mod poți într-adevăr să descurajezi o agresiune rusă, pe viitor, chit că, și asta e adevărat, Ucraina nu este integrată în NATO. Și ar menține această variantă, să spunem, de model german, așa cum Germania a fpst împărțită după război. Sau Coreea. Cu diferența că trupele care vor fi în Ucraina nu vor fi americane, ci europene. E o posibilă soluție. Există voință politică în rândul aliaților pentru acest lucru, dar rămâne de văzut dacă lu cum se va articula”, afirmă Corneliu Bjola.
Prezența unor trupe europene de menținere a păcii în Ucraina ar garanta prezența Uniunii Europene la negocieri. Ar fi un lucru benefic și pentru România, dar nu suficient.
„Asta înseamnă că negocierile nu pot fi făcute numai pe Statele Unite și Rusia, ci vor trebui implicați și europenii. Și bineînțeles, da, pentru că asta este marea problemă, va trebui să ne asigurăm că Rusia nu va mai ataca și altădată. Pentru că dacă lași treburile neclare, fără niciun fel de protecție pentru Ucraina, Rusia va fi tentată pe viitor să atace din nou. Și al treilea element, e esențial de văzut care va fi marele aranjament, marea înțelegere. Pentru că mica înțelegere se referă la Ucraina, marea înțelegere se referă la arhitectura de securitate europeană. Și aici va fi interesant de văzut dacă pe fondul discuțiilor pe Ucraina, intervin discuții, așa cum insistă la Lavrov și Putin, pentru o reorientare a securității pe Europa de vest, ce concesii vor fi făcute în acea zonă. Dacă, de exemplu, Moldovei i se va cere o anumită schimbare sau se va merge așa mai departe”, explică profesorul român.
O problemă va ține și de faptul că Rusia va cere cu siguranță ridicarea sancțiunilor. Iar riscul cel mare ar fi ca europenii să uite ceea ce s-a întâmplat și să apeleze din nou la gazele și la petrolul rusesc, alimentând încă o dată mașinăria de război a lui Putin.
„Rusia are nevoie de acest lucru și pentru europeeni ridicarea de sancțiuni este foarte problematică. Pentru că în momentul în care se vor ridica sancțiunile, gazele vor începe să curgă din nou în Europa. Asta înseamnă, din nou, revenirea la momentul 2022. Și e vorba de o situație de dependență față de Rusia, o putere ostilă, care sigur nu îți vrea binele. Deci sunt mai multe scenarii și pe mai multe nivele care trebuie văzute. Ceea ce sper e că orice fel de discuții de pace vor implica și europenii. Este vorba de securitatea lor”, încheie Corneliu Bjola.
.webp)
0 Comentarii