Cu trei zile înainte de alegeri Marcel Ciolacu spunea că nu o să crească taxele, amintește Tudor Chirilă, subliniind că „trebuia să fii prost să-l crezi pe cuvânt”, iar „ordonanța trenuleț vine să confirme asta”. „Se aplică schema bine cunoscută: noi furăm (adică ei) voi plătiți (adică oamenii cinstiți). Iar încărcarea maximă vine pe mediul privat, normal. Adică exact ăla care nu mai e reprezentat în parlament. Micii antreprenori, IMM-urile”, scrie Tudor Chirilă pe pagina sa de Facebook..
Acesta amintește că în luna octombrie 2024 numărul bugetarilor a crescut cu 30.000 față de luna precedentă, iar în ianuarie 2022 numărul bugetarilor era cu 15.000 mai mare decât în 2021. „Nu se atinge de pensiile speciale” „Din 2021 până acum numărul bugetarilor a crescut cu o medie de cel puțin o mie de angajări pe lună. Media salariilor la stat e mai mare decât la privat. România a ajuns la 1.500.000 de bugetari. T
oate astea în timp ce guvernul nu e în stare să colecteze TVA decât în proporție de 36%, nu se atinge de pensiile speciale - o știre aproape neobservată acum vreo două săptămâni ne spune că CCR a declarat neconstituțională supraimpozitarea pensiilor. Sentimentul meu este că ne aflăm doar la începutul măsurilor de austeritate pentru că a venit nota de plată. Dar USL nu vrea să umble acolo unde ar fi trebuit s-o facă o clasă politică responsabilă și anume la reducerea cheltuielilor cu personalul, eficientizarea instituțiilor și stoparea privilegiilor acordate pe criterii de loialitate de partid”, notează artistul.
„Nimic din toate astea, pentru că există un bazin de sisifi nereprezenați pe care îi putem încărca cu bolovanul de taxe și impozite. Că doar nu credeți că toată țara plătește taxe.
Nu, direct proporțional cu jaful și corupția politicienilor crește munca la negru. Incapabili să se lupte cu un stat corupt, oamenii aleg să-l fure. Muncesc la negru. În construcții, în comerț, în educație, în sănătate, fiecare găsește o soluție să mai eludeze niște taxe.
E un cerc vicios din care nu se mai iese. Asta se întâmplă când clasa politică e confiscată de incompetență. Asta se întâmplă când un covrigar fără diplomă ajunge prim ministru. De două ori.
Și totuși acești hoți iresponsabili și incompetenți au primit peste 35% din voturile populației. Și primesc de treizecișicinci de ani. Iar alternativa sunt niște extremiști care promit case la 35 de mii de euro bucata și credite cu dobândă zero, povești cu care te-ar da afară din cameră până și un copil de cinci ani la ora de culcare și care au confiscat și trimis în derizoriu ideologiile creștin-democrate sau conservatoare cu porta vocea unui populism deșănțat.
Mă întorc la ideea că sute de mii sau chiar milioane de români cinstiți sunt nereprezentați. Dar plătesc aceste creșteri de taxe. Și pentru oamenii ăștia care suportă pe pielea lor destrăbălarea bugetară a statului român drumul se închide. Poate că nu ar mai trebui plecat din stradă până când nu există măsurile concretede redresare economică. Nu vrăjeala asta care ne diagnostichează din ce în ce mai sigur cu o boală clară: sindromul Stockholm. Votul dat o dată la patru ani se pierde a doua zi dacă nu e păzit. E o lecție pe care nu vrem să o învățăm”, scrie Tudor Chirilă pe pagina sa de Facebook.
Principalele măsuri de stopare a cheltuielilor bugetare:
- pensiile nu cresc, rămân la nivelul din noiembrie 2024. Măsura se aplică și pensionarilor speciali din justiție, domeniul aeronautic, pensii militare etc.
- înghețarea salariilor bugetarilor la nivelul din noiembrie 2024
- înghețarea ajutoarelor sociale prin înghețarea indicelui social de referință
- scad sumele alocate pentru programul de investiții locale Anghel Saligny la maxim 50% din valoarea din 2024
- înghețarea veniturilor demnitarilor la nivelul din noiembrie 2024
- alocațiile pentru copii rămân la nivelul din noiembrie 2024
- indemnizația de hrană acordată unor categorii de bugetari rămâne la nivelul din noiembrie 2024
- orele suplimentare de lucru ale bugetarilor se vor compensa exclusiv prin zile libere, nu vor fi plătite
concediul neefectuat de bugetari nu va mai fi compensat în bani
- bugetarii nu vor putea primi prime și bonusuri
- sunt eliminate toate voucherele pentru bugetari, cu excepția celor pentru creșe
- voucherele de vacanță vor avea valoarea de 800 de lei, cu condiția asigurării de către angajat a unei coplăți de 800 lei.
- nu vor mai fi decontate cheltuielile de transport în concediu ale bugetarilor
- se elimină facilitățile fiscale acordate angajaților din sectoarele construcții, agricol și industria alimentară în condiţiile stabilite prin Codul fiscal, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025.
- se păstrează neimpozitarea sumei de 300 de lei din salariu pentru veniturile care nu depășesc 4.300 lei brut lunar.
- sunt înghețate angajările la stat, cu unele excepții
- eșalonarea pe 5 ani a drepturilor salariale. Nerespectarea de către judecători sau executori judecătorești va fi considerată abatere disciplinară
- limitarea la 6 a călătoriilor gratuite cu trenul pentru pensionari și angajații companiilor din cadrul Ministerului Transporturilor
- subvenția pentru partide scade cu 25% față de 2024
- studenții beneficiază de reducere de 90% din biletul de tren doar pentru călătoriile între localitatea de domiciliu și orașul unde are sediul facultatea
- crește impozitul pe dividende de la 8% la 10%.
Crește impozitarea microîntreprinderilor prin:
- reducerea plafonului de venituri realizate de către o persoană juridică română, de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro;
- eliminarea condiției de realizare a veniturilor din consultanță și management, în proporție de 80%, utilizată pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor.
Se actualizează codurile corespunzătoare activităților pentru care impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se calculează prin aplicarea cotei de 3%, dar și verificarea condiției de aplicare a sistemului de impunere o singură dată, începând cu anul 2024, de către contribuabilii din HoReCa.
De asemenea, pentru anul fiscal 2025, respectiv 2026 se clarifică modul de verificare a condiției legate de plafonul propus de 250.000 euro, respectiv 100.000 euro pentru venituri realizate de microîntreprinderi precum și modul în care se verifică nivelul veniturilor din consultanță și management în vederea încadrării ca microîntreprindere.
Se reinstituie impozitul pe construcții, numit în trecut „taxa pe stâlp”, datorat de:
- persoanele juridice române, cu excepţia instituţiilor publice, institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, asociaţiilor, fundaţiilor şi a celorlalte persoane juridice fără scop patrimonial, potrivit legilor de organizare şi funcţionare;
- persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;
- persoanele juridice cu sediul social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene.
Construcțiile sunt cele prevăzute de grupa 1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe.
Impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5 % asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, inclusiv în situația în care sunt închiriate, luate în administrare/concesiune sau în folosinţă.
Impozitul se plătește în două rate egale, până la datele de 25 mai inclusiv şi 25 septembri inclusiv.
Un impozit similar acestui impozit pe construcții speciale a mai fost introdus și în 2014, tot la nivelul de 1,5%. A fost cunoscut ca „taxa pe stâlp” și a creat o nemulțumire majoră pentru mediul de afaceri. Taxa pe stâlp a fost redusă treptat în 2015 și 2016, impozitul pe construcţii fiind calculat prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor. Iar, ulterior, a fost eliminată începând cu data de 1 ianuarie 2017.
„Nimic din toate astea, pentru că există un bazin de sisifi nereprezenați pe care îi putem încărca cu bolovanul de taxe și impozite. Că doar nu credeți că toată țara plătește taxe.
Nu, direct proporțional cu jaful și corupția politicienilor crește munca la negru. Incapabili să se lupte cu un stat corupt, oamenii aleg să-l fure. Muncesc la negru. În construcții, în comerț, în educație, în sănătate, fiecare găsește o soluție să mai eludeze niște taxe.
E un cerc vicios din care nu se mai iese. Asta se întâmplă când clasa politică e confiscată de incompetență. Asta se întâmplă când un covrigar fără diplomă ajunge prim ministru. De două ori.
Și totuși acești hoți iresponsabili și incompetenți au primit peste 35% din voturile populației. Și primesc de treizecișicinci de ani. Iar alternativa sunt niște extremiști care promit case la 35 de mii de euro bucata și credite cu dobândă zero, povești cu care te-ar da afară din cameră până și un copil de cinci ani la ora de culcare și care au confiscat și trimis în derizoriu ideologiile creștin-democrate sau conservatoare cu porta vocea unui populism deșănțat.
Mă întorc la ideea că sute de mii sau chiar milioane de români cinstiți sunt nereprezentați. Dar plătesc aceste creșteri de taxe. Și pentru oamenii ăștia care suportă pe pielea lor destrăbălarea bugetară a statului român drumul se închide. Poate că nu ar mai trebui plecat din stradă până când nu există măsurile concretede redresare economică. Nu vrăjeala asta care ne diagnostichează din ce în ce mai sigur cu o boală clară: sindromul Stockholm. Votul dat o dată la patru ani se pierde a doua zi dacă nu e păzit. E o lecție pe care nu vrem să o învățăm”, scrie Tudor Chirilă pe pagina sa de Facebook.
Amintim că Ordonanța trenuleț prevede înghețarea veniturilor plătite de stat și creșterea unor impozite după cum urmează:
Principalele măsuri de stopare a cheltuielilor bugetare:
- pensiile nu cresc, rămân la nivelul din noiembrie 2024. Măsura se aplică și pensionarilor speciali din justiție, domeniul aeronautic, pensii militare etc.
- înghețarea salariilor bugetarilor la nivelul din noiembrie 2024
- înghețarea ajutoarelor sociale prin înghețarea indicelui social de referință
- scad sumele alocate pentru programul de investiții locale Anghel Saligny la maxim 50% din valoarea din 2024
- înghețarea veniturilor demnitarilor la nivelul din noiembrie 2024
- alocațiile pentru copii rămân la nivelul din noiembrie 2024
- indemnizația de hrană acordată unor categorii de bugetari rămâne la nivelul din noiembrie 2024
- orele suplimentare de lucru ale bugetarilor se vor compensa exclusiv prin zile libere, nu vor fi plătite
concediul neefectuat de bugetari nu va mai fi compensat în bani
- bugetarii nu vor putea primi prime și bonusuri
- sunt eliminate toate voucherele pentru bugetari, cu excepția celor pentru creșe
- voucherele de vacanță vor avea valoarea de 800 de lei, cu condiția asigurării de către angajat a unei coplăți de 800 lei.
- nu vor mai fi decontate cheltuielile de transport în concediu ale bugetarilor
- se elimină facilitățile fiscale acordate angajaților din sectoarele construcții, agricol și industria alimentară în condiţiile stabilite prin Codul fiscal, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025.
- se păstrează neimpozitarea sumei de 300 de lei din salariu pentru veniturile care nu depășesc 4.300 lei brut lunar.
- sunt înghețate angajările la stat, cu unele excepții
- eșalonarea pe 5 ani a drepturilor salariale. Nerespectarea de către judecători sau executori judecătorești va fi considerată abatere disciplinară
- limitarea la 6 a călătoriilor gratuite cu trenul pentru pensionari și angajații companiilor din cadrul Ministerului Transporturilor
- subvenția pentru partide scade cu 25% față de 2024
- studenții beneficiază de reducere de 90% din biletul de tren doar pentru călătoriile între localitatea de domiciliu și orașul unde are sediul facultatea
- primării nu vor mai primi bani în acest an pentru construcția de săli de sport, bazine de înot, complexuri sportive, așezăminte culturale, patinoare artificiale și săli de cinema
- crește impozitul pe dividende de la 8% la 10%.
Crește impozitarea microîntreprinderilor prin:
- reducerea plafonului de venituri realizate de către o persoană juridică română, de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro;
- eliminarea condiției de realizare a veniturilor din consultanță și management, în proporție de 80%, utilizată pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor.
Se actualizează codurile corespunzătoare activităților pentru care impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se calculează prin aplicarea cotei de 3%, dar și verificarea condiției de aplicare a sistemului de impunere o singură dată, începând cu anul 2024, de către contribuabilii din HoReCa.
De asemenea, pentru anul fiscal 2025, respectiv 2026 se clarifică modul de verificare a condiției legate de plafonul propus de 250.000 euro, respectiv 100.000 euro pentru venituri realizate de microîntreprinderi precum și modul în care se verifică nivelul veniturilor din consultanță și management în vederea încadrării ca microîntreprindere.
Se reinstituie impozitul pe construcții, numit în trecut „taxa pe stâlp”, datorat de:
- persoanele juridice române, cu excepţia instituţiilor publice, institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, asociaţiilor, fundaţiilor şi a celorlalte persoane juridice fără scop patrimonial, potrivit legilor de organizare şi funcţionare;
- persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;
- persoanele juridice cu sediul social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene.
Construcțiile sunt cele prevăzute de grupa 1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe.
Impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5 % asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, inclusiv în situația în care sunt închiriate, luate în administrare/concesiune sau în folosinţă.
Impozitul se plătește în două rate egale, până la datele de 25 mai inclusiv şi 25 septembri inclusiv.
Un impozit similar acestui impozit pe construcții speciale a mai fost introdus și în 2014, tot la nivelul de 1,5%. A fost cunoscut ca „taxa pe stâlp” și a creat o nemulțumire majoră pentru mediul de afaceri. Taxa pe stâlp a fost redusă treptat în 2015 și 2016, impozitul pe construcţii fiind calculat prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor. Iar, ulterior, a fost eliminată începând cu data de 1 ianuarie 2017.
 voi plătiți (adică oamenii cinstiți)”){kind=link}
0 Comentarii