Ultima iarnă cumplită din România. Nicio temperatură de sub -38 C nu a mai fost înregistrată în țară de atunci

Anul 1985 a fost unul dintre cei mai grei din ultimele decenii pentru români și rămâne în istorie pentru că a adus ultima iarnă cu adevărat cumplită, ce a venit „la pachet” și cu măsuri drastice de limitare a consumului de energie. De ce a fost iarna lui 85 îngrozitor de grea?

 Ce scria presa vremii?La București și în alte multe localități au fost 16 zile consecutive în care temperatura nu a urcat deloc peste 0 grade (7-22 ianuarie). Au mai urmat alte 19 zile consecutive FĂRĂ temperaturi pozitive (11 februarie – 1 martie). A fost o iarnă lungă cu minime ce au scăzut frecvent sub -20 C în țară și a fost frig extrem în case și în multe locuri au fost pene de curent ce durau uneori cu orele, iar reșourile cu greu puteau fi folosite, din cauza măsurilor drastice de reducere a consumului de energie.

Adesea au fost 6-8 grade Celsius în apartamente și în multe instituții a fost interzisă folosirea radiatoarelor. La „polii” frigului au fost zile cu maxime de -23, -20 C, dar și la București au fost zile cu maxime de -11 C. La Miercurea Ciuc au fost -38,4 C.
Presa comunistă nu a scris atunci despre frigul din case și nici despre lungile pene de curent, dar ziarele erau pline de îndemnuri precum: „Contribuiți prin chibzuința voastră la depășirea rigorilor iernii”.

Cât de rece a fost iarna lui 1985 față de iernile din ultimii ani

Iarna 2023-2024 a fost cea mai caldă iarnă din România, din intervalul 1901-2024, având o temperatură medie pe țară de 3,8 °C, conform datelor ANM. Spre comparație, în iarna lui 1985 temperatura medie pe țară a fost în jur de – 5 C și doar faimoasa iarnă a lui 1954 a fost mai rece.

Media lunii ianuarie 1985 pe țară a fost de -7,4 C și doar prima lună din 1963 a fost mai rece, conform datelor ANM din perioada 1961-2024. Spre comparație, excepționala lună ianuarie 2023 a avut o medie pe țară de +3,3 C!

Februarie 1985 a fost și mai rece, cu o medie pa țară de -8,6 C și rămâne cea mai rece lună februarie de când există date meteo complete.

Iarna lui ’85 a adus și zăpadă mare

În ianuarie 1985, au fost 76 cm de zăpadă la Câmpina, un loc cu climă blândă iarna, în general, iar în februarie au fost 80 cm de zăpadă la București și 48 cm la Tg Mureș, conform datelor din volumul Clima României, realizat de ANM.

Stratul de zăpadă s-a menținut mult timp pentru că au fost multe zile geroase. La Miercurea Ciuc au fost -38,4 C la mijloc de ianuarie, a doua cea mai scăzută temperatură măsurată vreodată în țară, după recordul absolut stabilit la Bod, acum 83 de ani.

Nicio temperatură de sub -38 C nu a mai fost înregistrată în țară de atunci.

La Întorsura Buzăului au fost -35,5 C, la Brașov, -32,2 C, la Bistrița, -33,5 C, la Târgu Mureș -30,2 C, la Timișoara -23,5 C. Până și la Sulina, un loc cu climă extrem de blândă, au fost minime absolute de sub -23 C în primele două luni ale acelui an. Nu au mai fost de atunci temperaturi atât de scăzute în majoritatea orașelor.

Mai mult, în orașe precum Roman și Târgu Mureș, media temperaturilor a scăzut sub -10 C, atât în ianuarie, cât și în februarie, în timp ce în iernile calde din ultimii ani media a fost peste 0 grade.

Tot în 1985 a fost măsurată una dintre cele mai scăzute medii lunare de temperatură: la Omu media a fost de -18,2 C în februarie, cu o minimă de -35,5 C. În nicio zi nu a fost mai cald de -3 C. Spre comparație, media lunii februarie 2024 la Omu a fost cu 13 grade Celsius mai mare decât în 1985!

Luna martie a lui 1985 a început cu -15 C la București, iar pe data de 12 martie, minima era de -10 C în Capitală. Tot în martie au fost -18 C la Brașov, -19 C la Târgu Mureș și -17 C la Galați, arată datele din Anuarul Statistic al României.

Acea lună martie a prins topul celor mai reci luni de „Mărțișor”, cu o medie pe țară de 1,5 C. Spre comparație, în cele mai calde luni martie, inclusiv în 2024, temperatura medie pe țară a trecut de 7-8 grade Celsius.

Decembrie 1984, prima lună a acelei ierni, a fost rece, iar la București au fost zece zile cu maxime mai mici de 0 grade, în timp ce la Iași au fost 14 astfel de zile, iar la Întorsura Buzăului, 15 zile în care nici la prânz nu au fost temperaturi pozitive.

Anul 1985 avea să fie unul plin de extreme meteo: în iulie au fost temperaturi de 40,4 C la Drobeta Turnu Severin și București Filaret – și trebuie ținut cont că în acele timpuri astfel de temperaturi apăreau chiar și la 10-15 ani, nu an de an, cum ne-a obișnuit prezentul.

Ultima lună din 1985 a adus recordul absolut de căldură pe țară pentru decembrie, +23,4 C la Câmpina, record ce încă stă „în picioare”, deși au tot fost luni decembrie extrem de calde în ultimul deceniu.

Frig și întuneric în case și pe stradă

La început de an, comitetul executiv al PCR adoptă un așa-numit program de „folosire rațională a energiei electrice”, iar asta însemna și reducerea iluminatului public și casnic cu cel puțin 50% față de consumul stabilit în iarna 1983-84, despre acest program scriind pe larg și „Scânteia”.

Restaurantele și unitățile culturale aveau program scurtat până cel mult la ora 21.00, iar în industrie s-a dispus eșalonarea consumului de energie pe trei schimburi. Uneori „pana” de curent putea dura și 5-6 ore, iar iluminatul public se aprindea mult mai târziu. Despre ce s-a întâmplat în 1985 puteți asculta aici în emisiunea Realitatea Românească, difuzată de Radio Europa Liberă în prima zi din 1986. Despre un alt an dezastruos din istoria României, când apele au adus dezastrul, și nu frigul, puteți citi aici.

Lipsurile în viața de zi cu zi au devenit ceva la ordinea zilei după 1980 și s-au simțit tot mai mult după 1985. Măsurile de austeritate au fost dure și, încă din 1982, în unele orașe de provincie a fost introdusă „raționalizarea” pâinii, a făinii, a zahărului, a ouălor și a laptelui. Din 1983 aceste alimente de bază se cumpărau „cu rația” în toată țara, cu excepția capitalei. Rațiile au tot fost reduse până în 1989. Despre viața în cele mai geroase zile din 1985, puteți citi aici.

„În 1981 s-au introdus măsuri drastice de economisire a energiei, care au inclus o rație lunară de 30 de litri de benzină. Alte restricții stipulau o temperatură de maxim 14 C în birouri și o limitare a alimentării cu apă caldă (în mod obișnuit, o zi pe săptămână, în apartamente). În iarna anului 1983, aceste restricții au fost sporite, ducând la întreruperea alimentării cu electricitate în principalele orașe și la reducerea presiunii gazelor în timpul zilei, astfel că nu se putea găti decât noaptea. În timpul iernii grele 1984-85 – potrivit unor surse din spitalele Capitalei – s-a aflat că muriseră peste 30 de copii, din cauza întreruperilor neanunțate de curent ce au afectat incubatoarele”, se scrie în volumul „Istoria României” (autori K Hitchins, D Deletant, P Teodor, M Bărbulescu și Ș Papacostea).

„Contribuiți prin chibzuința voastră la depășirea rigorilor iernii”

Presa vremii nu a scris despre greutățile îndurate de români în viața de zi cu zi, însă în ziarul Scânteia erau publicate cu litere mari îndemnuri precum: „Respectați normele și indicațiile privind consumul redus de energie! Contribuiți prin chibzuința voastră la depășirea rigorilor iernii!”.

Scânteia a scris mult despre eforturile făcute pentru creșterea producției de energie electrică și publica de câteva ori pe lună tabele mari cu evoluția producției la termocentralele pe cărbune. Mesajul de bază era: deși iarna a fost aspră, oamenii au reușit să depășească greutățile, urmând linia trasată de partid. Era publicate cu regularitate și informații despre „ravagiile” pe care iarna le făcea în Europa.

Tot în 1985, programul televiziunii se reduce la două ore pe zi.