Ce minerale critice și pământuri rare are România

România este una din țările europene cu resurse importante din cele peste 30 de minerale definite drept critice și chiar strategice la nivel european, dar acestea nu sunt valorificate la potențialul real. Magneziul, grafitul, dar și pământurile rare sunt doar câteva exemple.

Discuția este, zilele acestea, despre „pământuri rare”, „minerale rare”, „minereuri rare” – resurse naturale critice, folosite la bateriile electrice și în industria hi-tech. Despre elementele chimice care au, spun specialiștii, importanță strategică ridicată în tranziția verde și digitală. Țineți chiar acum în mână, în timp ce citiți acest articol de pe telefonul mobil: siliciu, indiu, potasiu, zinc, germaniu, cupru, tungsten, beriliu, paladiu, cobalt, litiu. Și altele.

Toate acestea materiale sunt esențiale în contextul avântului tehnologic, iar multe dintre ele ar putea fi extrase din România. Însă are România o strategie de exploatare?

Ei bine, da. Documentul, care se cheamă „Strategia națională a României pentru resurse minerale neenergetice 2025-2035”, a fost adus la zi și aprobat de guvern chiar la sfârșitul anului trecut. Coordonator este Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

Viziunea oficială a Strategiei este: „România 2035 - țară cu resurse minerale neenergetice valorificate superior, prin investiții responsabile și transparente - pol economic european de dezvoltare durabilă, pentru bunăstarea cetățenilor.”

În document se spune clar: România are „o resursă cantitativă și calitativă apreciabilă, omologată geologic” de magneziu, tot mai căutat la nivel mondial pentru folosirea sa, „într-o gamă largă de produse cu valoare adăugată mare”.

Grafitul / grafenul, cuprul și pământurile rare sunt și ele scoase în evidență.

În Strategie există o sinteză a resurselor subsolului național – altele decât cele energetice, precum gazul, petrolul, cărbunii – cu accent pe mineralele definite drept critice, iar unele chiar strategice, la nivel european.

„S-a știut tot timpul că România este o țară bogată în resurse ale subsolului, iar în privința mineralelor critice suntem probabil între primele cinci țări din Europa”, spune cercetătorul în mineralogie Ștefan Marincea, fost director, după 2000, al Institutului Geologic Român.

Magneziul (metalic) este doar unul din cele 34 de minerale definite drept critice de către UE și inclus în rândul celor 17 materii prime strategice în domeniul mineral.

Din aceeași categorie fac parte și grafitul natural – tot mai căutat (sub forma grafenului) și folosit la bateriile electrice – și „pământurile rare”, un grup de 17 elemente esențiale în industria hi-tech.

La fel de important este, în optica europeană, și cuprul, utilizat în tehnologiile de producere a energiei verzi, precum și în muniția militară.

România dispune de zăcăminte de magneziu, grafit și cupru, dar și de resurse de pământuri rare. Însă, cu excepția cuprului – exportat în formă brută, și nu (semi)finită – în lipsa instalațiilor de prelucrare, ele nu sunt exploatate.

Mai sunt în subteran și alte minerale critice și strategice. E nevoie, însă, pe de o parte, de explorări geologice suplimentare și de actualizarea datelor explorărilor din trecut pentru ca România să-și cunoască cu exactitate resursele. Pe de altă parte, autoritățile trebuie să atragă investitori privați, care să își asume investiții în tehnologii performante și cu impact minim asupra mediului.

În document se mai spune că România a început încă din 1998 un program de închidere a peste 550 de mine, din 28 de județe, la pachet cu demersuri de ecologizare a peste 60 de iazuri de decantare, a 1.000 de halde miniere și a peste 2.500 de lucrări miniere. Până acum au fost închise aproape 230 de mine. La alte peste 80, procesul e în curs. În condițiile provocărilor cu asigurarea materiilor prime la nivel european, tocmai pentru tranziția verde și digitală, în iunie 2024 Guvernul a adoptat o Ordonanță de Urgență care permite redeschiderea, fără licență, a minelor de resurse minerale neenergetice sau a unor perimetre din fostele exploatații. Decizia a fost criticată de societatea civilă, după cum Europa Liberă a scris la acel moment.

Lista resurselor minerale strategice în Europa

Începând cu 2011, Comisia Europeană a publicat o listă a materialelor critice - care depășesc pragurile privind importanța economică, respectiv al riscurilor de aprovizionare - în domeniul resurselor minerale, actualizată o dată la trei ani. De la 14 materiale incluse în lista din acel an, lista ajuns la 34 de elemente în 2023.

Șaptesprezece elemente au fost definite, la final de 2023, ca strategice, pe baza raportului dintre cererea viitoare proiectată, producția globală prezentă și viitoare.

Lista celor 17 elemente minerale strategice:Bauxită
Bismut
Bor – de tip metalurgic
Cobalt
Cupru
Galiu
Germaniu
Grafit - grad de puritate pentru baterii
Litiu – grad de puritate pentru baterii
Magneziu metalic
Mangan – grad de puritate pentru baterii
Nichel - grad de puritate pentru baterii
Metale din grupa platinei
Pământuri rare pentru magneți (Nd, Pr, Tb, Dy, Gd, Sm și Ce)
Siliciu metalic
Titan metallic
Wolfram