În recentul dosar al Parchetului legat de finanțarea campaniei electorale, procurorii susțin că 1 milion de dolari a băgat un singur om în cumpărarea ilegală de voturi și în propagandă electorală nedeclarată pentru alegerile prezidențiale din România. Sigur că Parchetul trebuie să dovedească dacă acest comerț a fost cu adevărat infracțiune.
Dar vorbim de 1 milion de dolari veniți de la un singur om. Care este atunci totalul operațiunii? Nu discutăm de o democrație minionă, care se lasă cumpărată cu „câteva sute de mii de dolari”, cum a spus, disprețuitor, JD Vance, vicepreședintele Statelor Unite, despre România. Cât a plătit Al-Qaeda pentru atentatul din 9/11? Sub 500.000 de dolari, potrivit raportului oficial al Comisiei guvernului Statelor Unite. Atât de puțin? Cu „câteva sute de mii de dolari” zdruncini cea mai mare putere a lumii, înjunghii un popor de 340 de milioane de oameni și faci întreaga lume democratică să traverseze valea umbrei morții? „Though I walk through the valley of the shadow of death . . .”, așa a sunat disperarea Psalmului 23, citat de președintele George W. Bush în momentele de după prăbușirea turnurilor gemene din New York.
Costul real e altul
În realitate, nu acesta este calculul. Un om de educația și inteligența lui JD Vance, pe deasupra fost militar activ, știe foarte bine. În niciun atac împotriva adversarului, ultimii bani dați pe bombe, pe cuțitele ascunse și pe publicitatea aruncată din elicopter sau injectată pe TikTok nu reprezintă costul total al operațiunii.
Așa cum fondarea Al-Qaeda a costat zeci și zeci de milioane de euro, investiți în ani de zile, amestecul Rusiei în viața publică și politică a Occidentului înseamnă mult mai mult decât ce a recunoscut TikTok în primă fază că a primit, împotriva propriilor reguli, pentru primul tur al alegerilor prezidențiale din România: câteva sute de mii de dolari.
JD Vance: România, un exemplu pentru micimea democratică a Europei
Doar prima sumă admisă de compania chineză, după ce SRI s-a sesizat, a fost preluată de JD Vance în discursul său de la Munchen, din 14 februarie. Așa a apărut România în argumentația vicepreședintelui SUA ca un exemplu de dezonoare democratică, în spatele căreia se întrezărește piticania morală a întregii Europe.
Să vedem ce spun și avocații acuzatului, pentru că, așa șchioapă cum e ea, România nu cheamă la Guvern avocații ca să-i sperie să nu mai dea statul în judecată, după cum procedează administrația Trump – Vance la Washington. JD Vance, voi continuați să mințiți despre România, noi vom continua să spunem adevărul despre voi!
Suma de un milion de dolari a circulat, printre alte căi, pe Revolut, de la un singur om, Bogdan Peșchir, sub pseudonimul Bogpr, afirmă Parchetul. Dacă o singură persoană a plătit un milion de dolari, iar într-un oraș transilvănean de provincie au fost găsiți alți 1,5 milioane de dolari cash sub podea, acasă la liderul mercenarilor conectat la Wagner, câți bani au fost investiți numai pe ultima sută de metri? Pentru că aceste sume nu reprezintă decât vârful aisbergului.
Unde au dreptate Trump și Vance
JD Vance e just când spune că nu suntem, nici pe departe, un exemplu de democrație virtuoasă. În democrația românească nu s-au băgat atâția bani și nici atâta cunoaștere. Nici nu am avut resursele.
Numai că nu noi, România, am profitat în deceniile glorioase ale Vestului european de dinainte de 90. România era, pe atunci, ca și Polonia sau țările baltice, de cealaltă parte a istoriei. După căderea comunismului, fiecare dolar câștigat de țările acestea a fost unul muncit din greu. Firmele americane au scos profituri bune aici, în România. Mult peste marginea medie din SUA.
Mai apoi, ca țară NATO, ne-am trimis soldații să lupte alături de militarii americani, în războaiele pornite după ce, „cu câteva sute de mii de dolari”, Al-Qaeda a atacat acasă la ea țara cu cea mai mare armată din istoria lumii.
De asemenea, am fost în prima linie a amenințării Rusiei și, când Putin a pornit neprovocat masacrul din Ucraina, am primit temporar peste 2 milioane de refugiați ucraineni.
De trei ori cât populația din San Francisco. Nu mai mințiți despre România!
Atâția copii, femei și bătrâni în nevoie au traversat România: peste 2 milioane. Ei au primit hrană și asistență, la o scară ca și cum întregul oraș San Francisco ar fi plecat de trei ori unde a văzut cu ochii. San Francisco a traversat România de trei ori. Opriți-vă să mințiți despre România!
E adevărat, puțini refugiați dintre cei în tranzit au rămas în România. Dar știți câți ucraineni dislocați de război au rămas în Europa, continentul unit care vă irită? 6,3 milioane din 6,8 au rămas, la costuri de zeci de miliarde de euro.
Cât despre România, a șaptea țară ca populație a Uniunii Europene, ea nu a fost împinsă în criza alegerilor anulate „cu câteva sute de mii de dolari”. E ca și cum ai spune că SUA și-a dobândit Constituția cu prețul hârtiei suplimentelor care au însoțit ziarele în toamna anului 1787. Pentru că așa a fost prezentată la început Constituția SUA oamenilor, ca supliment de ziar.
Numai că prețul documentului a fost infinit mai mare. Alexander Hamilton le-a spus cititorilor săi, după cum amintește Jill Lepore în ”Aceste adevăruri”, că a citi Constituția înseamnă să alegi între o guvernare ”prin rațiune și bună alegere” sau una prin ”forță brută”. Iar oamenii au ales.
Românii au optat și ei. Constituția noastră prevede că președintele se alege de către oameni ”prin vot liber exprimat”. Nu prin vot cumpărat.
Costul real e altul
În realitate, nu acesta este calculul. Un om de educația și inteligența lui JD Vance, pe deasupra fost militar activ, știe foarte bine. În niciun atac împotriva adversarului, ultimii bani dați pe bombe, pe cuțitele ascunse și pe publicitatea aruncată din elicopter sau injectată pe TikTok nu reprezintă costul total al operațiunii.
Așa cum fondarea Al-Qaeda a costat zeci și zeci de milioane de euro, investiți în ani de zile, amestecul Rusiei în viața publică și politică a Occidentului înseamnă mult mai mult decât ce a recunoscut TikTok în primă fază că a primit, împotriva propriilor reguli, pentru primul tur al alegerilor prezidențiale din România: câteva sute de mii de dolari.
JD Vance: România, un exemplu pentru micimea democratică a Europei
Doar prima sumă admisă de compania chineză, după ce SRI s-a sesizat, a fost preluată de JD Vance în discursul său de la Munchen, din 14 februarie. Așa a apărut România în argumentația vicepreședintelui SUA ca un exemplu de dezonoare democratică, în spatele căreia se întrezărește piticania morală a întregii Europe.
Recentele rețineri din România susțin că, într-un singur caz documentat de procurori, s-au cheltuit peste 1 milion de dolari. Bineînțeles că acuzele procurorilor nu sunt adevăruri, ci doar variante, până la o decizie a instanței.
Să vedem ce spun și avocații acuzatului, pentru că, așa șchioapă cum e ea, România nu cheamă la Guvern avocații ca să-i sperie să nu mai dea statul în judecată, după cum procedează administrația Trump – Vance la Washington. JD Vance, voi continuați să mințiți despre România, noi vom continua să spunem adevărul despre voi!
Suma de un milion de dolari a circulat, printre alte căi, pe Revolut, de la un singur om, Bogdan Peșchir, sub pseudonimul Bogpr, afirmă Parchetul. Dacă o singură persoană a plătit un milion de dolari, iar într-un oraș transilvănean de provincie au fost găsiți alți 1,5 milioane de dolari cash sub podea, acasă la liderul mercenarilor conectat la Wagner, câți bani au fost investiți numai pe ultima sută de metri? Pentru că aceste sume nu reprezintă decât vârful aisbergului.
Unde au dreptate Trump și Vance
JD Vance e just când spune că nu suntem, nici pe departe, un exemplu de democrație virtuoasă. În democrația românească nu s-au băgat atâția bani și nici atâta cunoaștere. Nici nu am avut resursele.
Nu noi am beneficiat de umbrela de securitate pe care, într-adevăr, America a deschis-o peste Europa. Și Donald Trump și JD Vance rostesc adevărul factual când afirmă că, la adăpostul investițiilor militare uriașe ale SUA, Europa și-a construit vreme de 40 de ani prosperitatea și magnificele state sociale de astăzi. Una dintre explicațiile bunăstării europene a fost creditul oferit de apărarea americană. Desigur că mai sunt și altele, iar UE în sine e o construcție de succes.
Numai că nu noi, România, am profitat în deceniile glorioase ale Vestului european de dinainte de 90. România era, pe atunci, ca și Polonia sau țările baltice, de cealaltă parte a istoriei. După căderea comunismului, fiecare dolar câștigat de țările acestea a fost unul muncit din greu. Firmele americane au scos profituri bune aici, în România. Mult peste marginea medie din SUA.
Mai apoi, ca țară NATO, ne-am trimis soldații să lupte alături de militarii americani, în războaiele pornite după ce, „cu câteva sute de mii de dolari”, Al-Qaeda a atacat acasă la ea țara cu cea mai mare armată din istoria lumii.
De asemenea, am fost în prima linie a amenințării Rusiei și, când Putin a pornit neprovocat masacrul din Ucraina, am primit temporar peste 2 milioane de refugiați ucraineni.
De trei ori cât populația din San Francisco. Nu mai mințiți despre România!
Atâția copii, femei și bătrâni în nevoie au traversat România: peste 2 milioane. Ei au primit hrană și asistență, la o scară ca și cum întregul oraș San Francisco ar fi plecat de trei ori unde a văzut cu ochii. San Francisco a traversat România de trei ori. Opriți-vă să mințiți despre România!
E adevărat, puțini refugiați dintre cei în tranzit au rămas în România. Dar știți câți ucraineni dislocați de război au rămas în Europa, continentul unit care vă irită? 6,3 milioane din 6,8 au rămas, la costuri de zeci de miliarde de euro.
Cât despre România, a șaptea țară ca populație a Uniunii Europene, ea nu a fost împinsă în criza alegerilor anulate „cu câteva sute de mii de dolari”. E ca și cum ai spune că SUA și-a dobândit Constituția cu prețul hârtiei suplimentelor care au însoțit ziarele în toamna anului 1787. Pentru că așa a fost prezentată la început Constituția SUA oamenilor, ca supliment de ziar.
Numai că prețul documentului a fost infinit mai mare. Alexander Hamilton le-a spus cititorilor săi, după cum amintește Jill Lepore în ”Aceste adevăruri”, că a citi Constituția înseamnă să alegi între o guvernare ”prin rațiune și bună alegere” sau una prin ”forță brută”. Iar oamenii au ales.
Românii au optat și ei. Constituția noastră prevede că președintele se alege de către oameni ”prin vot liber exprimat”. Nu prin vot cumpărat.
.jpg)
.jpg)
0 Comentarii