Comentarii

6/recent/ticker-posts

O nouă metodă ingenioasă de cerșit, pusă în practică pe străzile din București. Cerșetorii nu mai întind mâna, ci… găleata

O nouă metodă de cerșetorie a fost pusă în scenă pe străzile Bucureștiului. Cei care practică această activitate debordează de imaginație. O nouă metodă de cerșetorie a apărut pe străzile Capitalei. Din nevoia de bani, persoanele care apelează „la mila” oamenilor găsesc tot felul de modalități. Acestea ajung să fie din ce în ce mai ingenioase, semn că cei ce întind mâna nu duc lipsă de imaginație.




Cum arată noua metodă de cerșetorie. Cerșetoria este, pentru unii oameni, un mijloc de existență. Unii dintre cerșetori ajung să primească, zilnic, mii de lei. Totuși, pentru a produce și mai mulți bani, aceste persoane apelează la noi metode de cerșetorie care surprind de fiecare dată, atât prin aplicare, cât și prin rezultate. Cerșetorii care se deghizează în oameni sărmani, fără membre sau cu diverse dizabilități, ori care inventează boli grave pentru care au nevoie de bani, sunt deja bine cunoscute. În urmă cu ceva ani, pe străzi au apărut persoane îmbrăcate ca celebrul actor Charlie Chaplin ori ca Mickey Mouse, stârnind simpatia trecătorilor și șoferilor.

Noua metodă de cerșetorie apărută în Capitală uimește prin ingeniozitate. Nu este vorba de vreo deghizare, ci de o… găleată. Un bărbat a fost surprins de FANATIK în timp ce cerșea lângă un semafor dintr-o zonă bună a orașului. Nu oricum însă, ci cu ajutorul unui băț lung, asemeni unei undițe, și a unei găletușe prinse la capătul său. Cu ajutorul acestui instrument, bărbatul trecea printre mașini și colecta sumele pe care șoferii, amuzați de apariție, le ofereau.

Astfel, observăm că metodele clasice, ca haine ce acoperă membrele sau păpuși ce țin loc de bebeluși și acte false ce indică o boală gravă, nu mai sunt de actualitate. Acum sumele câștigate depind de ingeniozitatea, autenticitatea și imaginația de care cerșetorii dau dovadă, nu de situația socială.

Cum se pedepsește cerșetoria





Cerșetoria este de mai multe feluri: copii trimiși la cerșit de proprii părinți, persoane apte de muncă ce preferă să ceară milă decât să lucreze, bătrâni rămași fără rude și venituri și incapacitatea de lucru cauzată de o problemă de sănătate. În timp ce multe cazuri de cerșetorie au motive reale și triste în spate, la fel de multe dintre situații sunt false. Așa cum am menționat anterior, nu puțini sunt cei care se prefac că suferă de o boală sau un handicap pentru a primi bani. Mai grav este că mulți sunt forțați să stea pe străzi și să ceară bani.


Potrivit Legii, respectiv art. 326 Cod Penal, cerșetoria este „fapta persoanei care, având capacitatea de a munci, apelează în mod repetat la mila publicului, cerând ajutor material”. În anul 2025, cerșetoria se pedepsește doar contravențional, adică prin amendă. Însă se poate aplica legea Codului Penal în cazul în care se dovedește că o persoană este exploatată în acest sens, fiind încadrat în spectrul traficului de persoane.

Cine este prins că cerșește poate fi sancționat cu sume cuprinse între 100 și 300 de lei. Totuși, deși cerșetoria este un fenomen distructiv social, nu este reglementată și amendarea persoanelor care încurajează această practică. Unele administrații locale pot impune, însă, astfel de măsuri. În Baia Mare, de exemplu, cine este prins că oferă bani cerșetorilor, riscă o amendă de până la 1.500 de lei.

Câte victime ale cerșetoriei există în România

Potrivit datelor Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane și analizate de FANATIK, în anul 2024 a scăzut cu 30% numărul persoanelor obligate să cerșească. Cifrele mai spun următoarele:45% dintre cei ce recrutau persoane spre exploatare erau rude de gradul I;
într-unul din opt cazuri a fost vorba chiar despre partenerul de viață al victimei;
60% dintre persoanele trimise la cerșit au acceptat să facă acest lucru de bună voie;
16% au fost păcălite că vor obține un loc de muncă, însă au ajuns să ceară mila oamenilor;
43% dintre exploatatori erau femei;
40% aveau vârste cuprinse între 26 și 40 de ani.

Cele mai multe victime ale cerșetoriei forțate au fost identificate în Bacău (39), Dolj (24), Brașov (23), București (21), Vrancea (21), Alba (20), Constanța (20), Sibiu (19) și Covasna (18). Cele mai multe persoane sunt trimise la cerșit în Germania, Marea Britanie și Grecia. Cele mai puține ajung în Suedia, Spania și Italia.

În anul 2021, Departamentul de Stat al SUA a ridicat ratingul de țară al României la nivelul 2. Asta pentru că țara noastră a obținut rezultate notabile în ceea ce privește combaterea traficului de persoane. 4,8% din totalul cazurilor identificate în 2021 (505), au fost victime ale cerșetoriei, jumătate fiind exploatate în țară.


Trimiteți un comentariu

0 Comentarii