Ca cercetător și om de știință, Daniel David a declarat că „expunerea la ecrane între 2 și 4 ore pe zi pentru un copil de gimnaziu sau liceu este fundamentală pentru a nu pierde avantaje competitive”. Prezent la conferința „Lecții eficiente – Folosirea eficientă a celor 50 de minute din lecție”, organizată de Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Maramureș pentru profesori și directori de școală,
„La copiii mici, după 20 de minute de stat pe Youtube, părintele să-l întrebe ce a văzut și ce a învățat. Dacă pur și simplu îi spui du-te și fă ce vrei pe internet, sigur că lucrurile pot să funcționeze prost”, spune Daniel David.
Referitor la teama părinților privind expunerea copiilor la ecrane, ministrul a dat ca exemplu o situație din copilăria sa, când el citea foarte mult: „La orice schimbare de revoluție industrială, cei din vechea paradigmă vor numi o catastrofă noua schimbare. Toți considerăm că ce am trăit noi este sigur. Am prins o astfel de schimbare. Mergeam la bunici în vacanțe și ceilalți prieteni se jucau foarte mult afară. Mie îmi plăcea să citesc și am surprins-o pe bunica spunându-i mamei: «Să iasă afară să se joace. Cărțile or să îl înnebunească. Citește prea mult». Acum așa suntem noi cu expunerea copiilor la ecran”, a precizat David.
Redăm declarația integrală a lui Daniel David pe acest subiect:
Daniel David:„Trebuie să fim atenți, nu ne aruncăm înainte, nu ne expunem copiii la tot felul de descoperiri care nu știm dacă sunt sigure, că nu știm dacă au constrângerea etică și morală necesară, dar nici să nu rămânem în epoca de piatră. De exemplu, în ceea ce privește expunerea la screen (n. red ecrane), aici sunt diverse discuții, ies din poziția de ministru și vorbesc ca psiholog și ca un om de știință. Studiile sintetizate arată că în vremea în care trăim noi, în revoluția industrială prin care trecem, o expunere la ecran între două-patru ore pe zi pentru un copil este fundamentală pentru a nu pierde avantaje competitive. Când spun ecran, înțeleg totul: tablă inteligentă și computer și telefon și televizor și înțeleg și activități de distracție și activități educaționale.
Spuneam, între 2 și 4 ore în funcție de vârstă, în funcție de conținut, în funcție de aspectul personal al copilului poți să duci mai puțin sau mai mult. În cazuri extreme, în cazuri excepționale pot crește până la 6 ore sau pot reduce sub 2 ore. Dar, între 2 și 4 ore este o expunere rezonabilă. N-o faci, copilul va pierde avantajul competitiv.
Eu țin minte, și am mai dat exemplul acesta nu ca să vă spun că eu citeam și citesc dar țin minte că la orice schimbare de revoluție industrială, cei din vechea paradigmă văd numai catastrofe în noua schimbare și toți considerăm că ce am trăit noi și cum am fost noi este safe și sigur, și ce fac ăștia și ce se întâmplă este catastrofal. Am prins o astfel de schimbare când mergeam la bunici în vacanțe și ceilalți prieteni se jucau foarte mult afară. Mie îmi plăcea să citesc și am surprins-o pe bunica spunându-i mamei: «Să iasă afară. Cărțile or să îl înnebunească. Citește prea mult. Să iasă afară să se joace».
Atunci a citi era o chestie neobișnuită, (n red. se spunea că) «ți se strică ochii, prea multe cunoștințe n-o să-ți folosească, o să te încurce». Acum așa suntem noi cu expunerea copiilor la ecran. Cunoștințele nu mai sunt scrise pe hârtie, sunt la un click de telefon, sunt pe o tablă inteligentă, să lăsăm să acceseze cunoașterea respectivă, dar sigur, repet cu constrângeri etice, cu atenție la sănătatea psihologică. Iar pentru copiii mai mici foarte important cu implicarea părinților care trebuie să co-participe cu ei. După ce s-a uitat 20 minute la un filmuleț pe Youtube, părintele să-l întrebe «ce ai învățat de acolo, ce ți-a plăcut, ce nu ți-a plăcut», astfel încât să co-creeze împreună educația.
Dacă pur și simplu îi spui du-te și fă ce vrei pe internet, sigur că lucrurile pot să funcționeze prost și mai ales dacă stăm un timp foarte mult. Dar mesajul meu este acesta: Tehnologia în sine nu este bună sau rea, dar ea poate deveni așa în funcție de cum o folosim, noi suntem cei care o putem folosi bine, hai să o folosim bine, fiindcă altfel alții o să o folosească, iar noi o să ne trezim iarăși pe ultimele locuri și o să ne trezim la coada clasamentelor. Și e păcat, mai ales uitându-mă la faptul că viteza internetului, fibra optică în acest moment în România, toate aceste lucruri arată foarte bine. Hai să folosim infrastructura și ca tehnică sau prin tehnicile educaționale pe care vrem să le promovăm”.
Informații de context
Potrivit reperelor fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani, pentru copiii între 2 şi 5 ani se recomandă maximum o oră de expunere la ecrane, împreună cu părintele sau educatorul, pentru a discuta despre ceea ce au văzut, dar și pentru a explora personajele preferate în alte jocuri, desene sau activități. De asemenea,
sunt recomandate pauze de 15-20 de minute între reprizele de privit la televizor/
alte ecrane.
Reperele fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani, realizat de Ministerul Educației se adresează educatorilor dar și părinților, adică tuturor celor care “îngrijesc, cresc și educă copiii cu vârsta cuprinsă în intervalul de la naștere până la 7 ani”, potrivit documentului.
Documentul este structurat pe 5 subcapitole care la rândul lor conțin repere pe intervale de vârste și practici de sprijin, adică ce abilități ar trebui să aibă copilul de la naștere la 18 luni, între 19-36 de luni, (1 an și jumătate – 3 ani ), 37-60 de luni (3 ani – 5 ani) și 60-84 de luni (5 ani – 7 ani). De asemenea sunt trecute și idei de activități pentru fiecare reper, în dreptul cărora este menționat dacă e o activitate pentru educator (E) sau părinte (P).
Educatorii le pot arăta copiilor scurte videoclipuri sau imagini cu teme relevante și pot folosi aplicații adaptate vârstei, potrivit unei scrisori metodice pentru educatori.
.jpg)
.jpg)
.jpg)
0 Comentarii