Potra ducea în Congo carne de tun din România: „Paznici de supermarket, șoferi de camion, oameni de peste 60 de ani”. Oficial ONU

Rolul jucat de mercenarii lui Horațiu Potra în Republica Congo a fost analizat de mai mulți experți străini, dar și de un fost recrut. Acesta vorbește despre recrutarea unor paznici de supermarket, unor șoferi de camion și a unor oameni peste 60 de ani. „Totul a fost un circ”, este concluzia recrutului care a renunțat la colaborarea cu gruparea lui Potra.

Paznici de supermarket, șoferi de camion și „greșeli foarte mari”: rolul eșuat al mercenarilor occidentali în căderea orașului Goma. O anchetă privind folosirea de către Republica Congo a sute de luptători români dezvăluie modul în care o operațiune cu recruți neantrenați a devenit un „circ”, potrivit The Guardian. În ianuarie, după ce asediul de doi ani al orașului congolez Goma s-a încheiat cu victoria rebelilor M23 și a trupelor rwandeze, un grup de aproape 300 de mercenari albi au fost aliniați și filmați astfel încât toată lumea să vadă la televizor înfrângerea umilitoare.

„Nu trebuie să glumiți cu noi”, a strigat Willy Ngoma, purtătorul de cuvânt militar al M23, către un bărbat căruia îi ordonase să stea la pământ cu mâinile împreunate după cap.

Cu o zi înainte, pe 28 ianuarie, miliția M23 și soldații rwandezi au capturat cel mai mare oraș din estul RDC. A fost o înfrângere spectaculoasă, nu doar pentru forțele congoleze, ci și pentru europenii în care guvernul își punea speranța că vor proteja Goma.

Liderii congolezi au o istorie de colaborare cu mercenarii albi. Aceștia au condus campanii împotriva rebelilor în anii tulburi de după obținerea independenței față de Belgia în 1960. Fostul dictator congolez Mobutu Sese Seko a angajat și mercenari din fosta Iugoslavie pe măsură ce regimul său se prăbușea în anii 1990.

Mercenarii români, cunoscuți sub numele de „Romeos”

La sfârșitul anului 2022, cu M23 în jurul orașului Goma, guvernul Republicii Democratice Congo a angajat două firme militare private. Una, numită Agemira, a fost formată din aproximativ 40 de foști membri ai personalului de securitate francez care au furnizat informații și sprijin logistic armatei congoleze.

Cea mai mare parte a mercenarilor provenea de la o a doua firmă condusă de Horațiu Potra, un transilvănean și fost legionar francez, cunoscut pentru asigurarea securității politicienilor și a siturilor miniere din Africa. La apogeul lor, oamenii lui Potra din RDC, predominant români, erau în număr de aproximativ 1.000. În cercurile de securitate, aceștia erau cunoscuți sub numele de „Romeos”.

#BREAKING: Up to 288 #European mercenaries, mostly #Romanians, who had been fighting alongside the Congolese army, have arrived in #Rwanda after surrendering following #M23’s capture of #Goma. pic.twitter.com/3la5LIxGvv

— The New Times (Rwanda) (@NewTimesRwanda) January 29, 2025

Operațiunea a fost neglijentă, afectată de dispute salariale și de lipsa de echipamente. Potrivit unei anchete The Guardian, au fost mobilizați foști membri ai forțelor de securitate, dar și recruți neantrenați, cum ar fi paznici de supermarket.

În timp ce forțele militare congoleze și aliate din jurul orașului Goma se prăbușeau între 27 și 28 ianuarie, românii au fugit spre principala bază ON

U din centrul orașului, abandonând echipamentul și jeep-urile.

Ulterior, românii au urcat în autobuzele ONU cu geamuri cu plasă metalică. Mai mult de 280 de mercenari din cei 1.000 inițiali (mulți au plecat înainte de căderea orașului Goma) au fost duși la granița cu Rwanda și apoi acasă cu avionul.

Cinci contractori au descris operațiunea ca fiind dezorganizată, cu recruți neantrenați și nepotriviți. Doi oficiali occidentali din Goma au estimat că doar aproximativ 30% dintre contractori au servit în Legiunea Străină Franceză.