Se pregătește Rusia să invadeze țările baltice? Expert: „O demonstrație ca cea făcută înainte de invadarea Ucrainei”

Manevrele militare ale Rusiei în apropierea țărilor baltice și a Finlandei aduc aminte de cele pe care le-a făcut înainte de invadarea Ucrainei, spune expertul în securitate Hari Bucur-Marcu. Totuși, de la demonstrația de forță la agresiune e un drum lung, subliniază el.

Rusia pare să intensifice pregătirile pentru o mobilizare militară în apropierea frontierelor statelor baltice și ale Finlandei. Potrivit imaginilor satelitare publicate de portalul polonez Onet, mii de trupe, aeronave și unități navale rusești sunt staționate la aproximativ 250 km de Helsinki, capitala Finlandei. Expertul în politici de apărare națională Hari Bucur-Marcu a explicat pentru „Adevărul” că avem de a face cu „forme consacrate de amenințare cu forța, în general, dacă nu sunt notificate ca exerciții după sistemul de notificare pentru sporirea încrederii, sistem din care Rusia s-a cam retras. 

Dacă le-au notificat, asta este. Dar dacă nu le-au notificat, intenția rușilor este să facă o demonstrație de forță. Chiar amenințare cu forța e mult spus, dar o demonstrație de forță cu siguranță”.

Rusia, spune expertul, vrea să arate că are capacitatea de a aduna trupe, de a le instrui și de a le muta dintr-o parte în alta în termen scurt. „Nimic mai mult de atât”, concluzionează Bucur-Marcu.

Întrebat dacă aceste operațiuni militare au legătură cu negocierile de pace, specialistul a susținut: „Nu. În general, demonstrațiile de forță se fac exact cu scop demonstrativ, să arăți că ai forța respectivă. Nu cred că au vreun alt scop.”

Manevrele pot să se transforme în amenințare cu forța

Bucur-Marcu avertizează că aceste exerciții pot să se transforme foarte repede în amenințare cu forța.

„Cum a fost în 2021, în octombrie, noiembrie, decembrie, când Rusia, la granița cu Ucraina, a adunat 160.000 de oameni pe care i-a trecut prin niște exerciții de creștere a capacității de luptă, ceea ce înseamnă că, pe măsură ce creștea această capacitate de luptă după exercițiile respective, din demonstrație de forță devenea amenințare cu forța. Acelea au fost forțele care în februarie 2022 au atacat Ucraina”, a arătat expertul.

Întrebat dacă crede că NATO ar trebui să reacționeze, specialistul a răspuns: „Nu, nu se face așa ceva. Nu are nicio treabă. Toți cei care observă... mai ales cei interesați, cum sunt forțele NATO, urmăresc din satelit și de pe teren toate operațiunile. Trupele sunt ținute sub observație permanentă. Orice forță mai mare, de exemplu, un grup de forțe speciale format din 6 inși, dacă se deplasează undeva, să facă trageri, NATO va ști. Ce să mai vorbim despre batalioane sau divizii”.

Bucur-Marcu arată că fiecare țară are dreptul să facă pe teritoriul propriu orice fel de exerciții dorește. „Dacă fac pe teritoriul lor o demonstrație de forță care are un anumit scop, ca să arate că au capacitatea de a aduce rezerviști, fie că au capacitatea de a pune în mișcare trupele care de obicei stau în cazărmi, ca să arate câți soldați și câte tancuri au, aceste lucruri impresionează doar numeric. Nu știi dacă sunt în stare să facă ceva cu soldații și cu tancurile respective. Însă toată lumea știe că ele pot oricând să se transforme în amenințare cu forța, cum am văzut în situația Ucrainei, și de acolo pot să devină potențiale foarte agresive”, a reiterat expertul.

El a subliniat că este totuși o distanță mare între demonstrația de forță și o agresiune. „Trebuie să vedem exact care este nivelul la care au ajuns cu pregătirea ca să putem spune că din demonstrație de forță ajung la amenințarea cu forța, iar de la amenințare la război este un drum lung”.

„E puțin probabil să mai aibă capacitatea să mai creeze o situație periculoasă”

Bucur-Marcu susține că Rusia a dus în regiunea Kursk forțele cu mobilitate mare pentru a se lupta cu ucrainenii. „E puțin probabil ca în condițiile astea să mai aibă capacitatea să mai creeze o situație periculoasă de agresiune în altă parte. Deja sunt pe două fronturi , cel din Ucraina și cel de la Kursk. De unde să mai aibă forțe să ajungă și prin altă parte. Tocmai de aia probabil că au și făcut demonstrațiile acestea de forță, ca să arate că în ciuda faptului că luptă pe două fronturi, ar mai putea găsi niște forțe care să opereze și în zona baltică, dacă e nevoie. Asta e și absolut nimic mai mult de atât”, a concluzionat el.

Ce spun specialiștii străini

Specialiștii avertizează că manevrele militare ale Rusiei ar putea viza controlul asupra coridorului Suwałki, o fâșie terestră de 65 de kilometri care leagă Polonia de Lituania. Acesta este considerat unul dintre cele mai vulnerabile puncte ale Alianței NATO, iar orice atac din partea Rusiei ar putea izola Lituania, Letonia și Estonia, limitând capacitatea NATO de a sprijini aceste state prin mijloace terestre și expunându-le la riscuri mari.

Viljar Veebel, specialist în domeniul apărării din Estonia, a declarat pentru Onet: „Rusia continuă să urmărească controlul asupra coridorului Suwałki, ceea ce ar echivala cu un atac direct asupra teritoriului NATO.”

Rusia a alocat aproximativ 462 de miliarde de dolari pentru cheltuieli de apărare, ceea ce reprezintă aproximativ o treime din bugetul său total, stârnind astfel îngrijorare în întreaga Europă. Ca răspuns, NATO a elaborat o nouă strategie defensivă, incluzând crearea unei forțe de reacție rapidă, care ar fi capabilă să desfășoare 300.000 de soldați într-un termen de 30 de zile, în caz de agresiune rusă.

Nikolai Patrușev, consilierul președintelui Vladimir Putin, a declarat într-un interviu recent că Rusia percepe o amenințare din partea NATO în statele baltice, care ar pune în pericol atât infrastructura portuară rusă, cât și libertatea de navigație în Marea Baltică. Potrivit lui Patrușev, Alianța continuă să aplice o politică de izolare a Rusiei în regiune, în ciuda reluării dialogului între Moscova și Washington.

„Previziunile privind situația din Marea Baltică ne permit să subliniem faptul că forțele navale ale țărilor europene membre NATO intensifică în mod deliberat tensiunile regionale. Există o probabilitate semnificativă de creștere a amenințărilor la adresa infrastructurii portuare ruse și a libertății de navigație”, a declarat oficialul rus.

Patrușev a continuat prin a acuza Marea Britanie de exacerbarea situației din Marea Baltică, menționând că NATO ar utiliza atacuri cibernetice asupra echipamentelor de navigație ale navelor rusești, ceea ce ar putea conduce la situații de urgență și accidente. „De la sfârșitul anului trecut, au fost trimise trupe suplimentare în Marea Baltică în cadrul operațiunii Sentinela Baltică, aparent pentru a contracara sabotajele tot mai frecvente. Experții cred că țările NATO sunt organizatorii și executanții acestor incidente pe navele comerciale și ale eșecurilor infrastructurii subacvatice”, a spus Patrușev.