Premierul Marcel Ciolacu și ministrul Economiei, Bogdan Ivan, anunță faptul că România a primit undă verde și o finanțare de 615 milioane de euro din partea Comisiei Europene pentru a exploata resursele de grafit, magneziu și cupru ale țării noastre. Aceste trei proiecte vor fi derulate în județele Gorj, Hunedoara și Bihor, iar pentru economia românească înseamnă o lovitură de mari proporții.
România va fi singura țară din lume care va exploata resursele de magneziu, iar în ceea ce privește grafitul, aceasta este cea mai căutată resursă a planetei în acest moment.Spre exemplu, noul președinte al SUA, Donald Trump, este dispus să facă concesii majore Ucrainei pentru ca americanii să exploateze resursele minerale din Ucraina. Grafitul este una dintre principalele resurse pe care le caută americanii, iar faptul că România va exploata anual 20.000 de tone de grafit, va schimba poziția țării noastre în Europa, dată fiind importanța acestei resurse.
”Comisia Europeană va finanța cu 615 milioane de euro trei proiecte strategice pentru viitorul economiei românești la Gorj, Hunedoara și Bihor. Este vorba despre 3 investiții care vor exploata minerale pe care se bat toate marile puteri economice ale lumii și vorbim aici despre: grafit, magneziu și cupru.
Aceste materii prime esențiale sunt folosite în primul și în primul rând în energie, aviație și industria de apărare”, a spus Marcel Ciolacu.
Ministrul Economiei: România și încă o țară din UE au resurse de grafit
România este una dintre puținele țări din lume care deține resurse de grafit, în UE mai fiind o singură țară care are astfel de resurse. În prezent, aproape întreaga lume este depenendentă de China în ceea ce privește grafitul, iar dacă România va intra pe harta țărilor producătoare, atunci importanța țării noastre va crește exponențial.
”Vorbim despre un proiect 100% românesc, atunci când vorbim despre proiectul de 200 de milioane de euro al SalRom, o companie aflată în portofoliul Ministerului Economiei și Digitalizării, care va asigura exploarea a 15.000 de tone pe an de grafit, grafit care va putea fi folosit în tot ceea ce înseamnă energie și industria de apărare. Este un proiect care vine într-un context în care Europa are nevoie tot mai mare de această resursă. Grafitul se găsește în România și încă într-o țară din UE.
Cel mai mare dintre cele 3 proiecte, în valoare de 300 de milioane de euro, va fi în județul Hunedoara și privește extracția cuprului și aurului din subsolul României, care va reduce automat o reducere pe întregul ciclu în tot ceea ce înseamnă procesarea finală a cuprului față de importuri. În momentul de față, România depinde de importuri de cupru, dar o dată cu acest proiect care va produce anual 20.000 de tone de cupru concentrat vom asigura necesarul României și vom crește cu 2,3% producția de cupru la nivel european. Este esențial în tot ce înseamnă microconductori, industria automotivelor, industria de apărare”, a spus Bogdan Ivan.
Ce este grafitul și unde se folosește?
Grafitul este un mineral compus din foițe de atomi de carbon suprapuse, cu o structură cristalină hexagonală. Este cea mai stabilă formă de carbon pur în condiții standard. Grafitul este foarte moale, are o greutate specifică scăzută, este relativ nereactiv și are o conductivitate electrică și termică ridicată. Etimologia termenului provine din limba greacă: γραφειν (graphein) = a scrie, aceasta fiind datorată urmei negre lăsată pe hârtie, proprietate care a determinat folosirea mineralului în fabricarea minelor de creioane.
Utilizarea grafitului în baterii a crescut începând cu anii 1970. Grafitul natural și cel sintetic sunt utilizate ca componente în principalele tehnologii de baterii, inclusiv în cele cu hidrură de nichel-metal și plumb-acid. Utilizarea ca material anodic în bateriile litiu-ion a devenit aplicația predominantă, ceea ce a accelerat cererea de material de grafit în trecut și o va face și în viitor.
Grafitul se folosește pentru toate bateriile
Pe măsură ce lumea trece din ce în ce mai mult de la energia provenită din combustibili fosili la electrificarea fără emisii, bateriile devin un instrument de stocare vital pentru a facilita această tranziție energetică. Bateriile reprezintă tehnologia de stocare cu cea mai rapidă creștere și vor juca un rol esențial în atingerea obiectivului UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030.
Aproximativ 95% din materialul anodic utilizat în bateriile litiu-ion (LiB) se bazează pe grafit, fie grafit sintetic fabricat din precursori care conțin carbon, fie grafit natural obținut prin minerit și rafinare. Grafitul natural și cel sintetic sunt utilizate ca material anodic în celulele bateriilor litiu-ion în combinație, în proporții variabile, în funcție de performanța necesară, de costuri și de modelul de baterie.
Aceste materii prime esențiale sunt folosite în primul și în primul rând în energie, aviație și industria de apărare”, a spus Marcel Ciolacu.
Ministrul Economiei: România și încă o țară din UE au resurse de grafit
România este una dintre puținele țări din lume care deține resurse de grafit, în UE mai fiind o singură țară care are astfel de resurse. În prezent, aproape întreaga lume este depenendentă de China în ceea ce privește grafitul, iar dacă România va intra pe harta țărilor producătoare, atunci importanța țării noastre va crește exponențial.
”Vorbim despre un proiect 100% românesc, atunci când vorbim despre proiectul de 200 de milioane de euro al SalRom, o companie aflată în portofoliul Ministerului Economiei și Digitalizării, care va asigura exploarea a 15.000 de tone pe an de grafit, grafit care va putea fi folosit în tot ceea ce înseamnă energie și industria de apărare. Este un proiect care vine într-un context în care Europa are nevoie tot mai mare de această resursă. Grafitul se găsește în România și încă într-o țară din UE.
De asemenea, atunci când vorbim despre magneziu, vorbim despre o investiție de 115 milioane de euro, vorbim despre o materie critică care este folosită în industria aeronautică și poate fi folosit și în industria farmaceutică. Acest proiect vine și completează faptul că România este singura țară din lume care va exploata această resursă.
Cel mai mare dintre cele 3 proiecte, în valoare de 300 de milioane de euro, va fi în județul Hunedoara și privește extracția cuprului și aurului din subsolul României, care va reduce automat o reducere pe întregul ciclu în tot ceea ce înseamnă procesarea finală a cuprului față de importuri. În momentul de față, România depinde de importuri de cupru, dar o dată cu acest proiect care va produce anual 20.000 de tone de cupru concentrat vom asigura necesarul României și vom crește cu 2,3% producția de cupru la nivel european. Este esențial în tot ce înseamnă microconductori, industria automotivelor, industria de apărare”, a spus Bogdan Ivan.
Ce este grafitul și unde se folosește?
Grafitul este un mineral compus din foițe de atomi de carbon suprapuse, cu o structură cristalină hexagonală. Este cea mai stabilă formă de carbon pur în condiții standard. Grafitul este foarte moale, are o greutate specifică scăzută, este relativ nereactiv și are o conductivitate electrică și termică ridicată. Etimologia termenului provine din limba greacă: γραφειν (graphein) = a scrie, aceasta fiind datorată urmei negre lăsată pe hârtie, proprietate care a determinat folosirea mineralului în fabricarea minelor de creioane.
Grafitul, o formă de carbon cunoscută în mod obișnuit pentru utilizarea sa în miez de creion, servește în mod tradițional la diverse aplicații tehnice: ca lubrifiant, conductor electric, material refractar sau pur și simplu ca sursă de carbon brut. Din punct de vedere istoric, industria metalurgică a fost principalul consumator de grafit, utilizându-l în creuzete, ca materie primă pentru fabricarea oțelului și ca electrozi în cuptoarele cu arc electric. Cu toate acestea, industria bateriilor devine rapid principalul consumator de grafit, proiecțiile indicând că aceasta ar putea reprezenta peste jumătate din cererea totală până la sfârșitul anilor 2020 [1].
Utilizarea grafitului în baterii a crescut începând cu anii 1970. Grafitul natural și cel sintetic sunt utilizate ca componente în principalele tehnologii de baterii, inclusiv în cele cu hidrură de nichel-metal și plumb-acid. Utilizarea ca material anodic în bateriile litiu-ion a devenit aplicația predominantă, ceea ce a accelerat cererea de material de grafit în trecut și o va face și în viitor.
Grafitul se folosește pentru toate bateriile
Pe măsură ce lumea trece din ce în ce mai mult de la energia provenită din combustibili fosili la electrificarea fără emisii, bateriile devin un instrument de stocare vital pentru a facilita această tranziție energetică. Bateriile reprezintă tehnologia de stocare cu cea mai rapidă creștere și vor juca un rol esențial în atingerea obiectivului UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030.
Aproximativ 95% din materialul anodic utilizat în bateriile litiu-ion (LiB) se bazează pe grafit, fie grafit sintetic fabricat din precursori care conțin carbon, fie grafit natural obținut prin minerit și rafinare. Grafitul natural și cel sintetic sunt utilizate ca material anodic în celulele bateriilor litiu-ion în combinație, în proporții variabile, în funcție de performanța necesară, de costuri și de modelul de baterie.
.webp)
0 Comentarii