Imaginaţia escrocilor n-are limite. O actriţă de la Teatrul Național din Cluj a pierdut 100.000 de le după ce a fost păcălită să ia un credit. Speriată că altcineva ar putea lua un împrumut pe numele ei, femeia a urmat pas cu pas instrucțiunile hoţilor. Până a înțeles ce s-a întâmplat, rămăsese și fără bani, și cu rate de plătit. Hoții, sunt, bineînțeles, de negăsit.
În continuare, Patricia a fost contactată de un alt individ care pretindea că este angajat al BNR şi o informa că e nevoie să semneze un contract de confidenţialitate: "Ar trebui să mergeţi la o bancă, să scoateţi un credit, îmi trimiteţi mie banii, apoi nimeni nu o să mai poată să facă acest credit în numele dvs. Am pus o grămadă de întrebări, dar avea cuvintele la el", a explicat femeia.
Patricia ar fi putut scăpa. Site-ul ANAF nu funcționa, așa că banca nu a putut elibera creditul. Actriţa a închis telefonul şi a plecat din bancă: "În autobuz sunt sunată de un agent de poliţie. A zis că e o anchetă în plină desfăşurare care costă enorm de mulţi bani şi că aceşti bani îmi vor veni ca amendă în lunile următoare".
Patricia a fost apoi trimisă la o altă bancă, de unde a reuşit să obţină creditul. I s-a cerut apoi să depună banii la un bancomat de criptomonede. După ce a lăsat-o fără bani, escrocul i-a închis brusc telefonul. Abia atunci a înțeles Patricia că a fost victima unei înșelăciuni.
Metoda folosită se numeşte spoofing, o tehnică prin care un apelant falsifică numărul de telefon prin care apare pe ecranul celui sunat, făcând să apară numărul băncii şi al poliţiei. E greu de identificat dacă un astfel de apel este real, dar există aplicaţii care o pot face în locul nostru. Sunt totuşi şi câteva semne care ne pot pune pe gânduri, de exemplu dacă sunt solicitate urgent informaţii personale sau ni se pun întrebări neobişnuite prin care se încearcă aflarea unor astfel de indicii.
Ce spun autorităţile
Actriţa a mers la poliţie, însă oamenii legii i-au transmis că sunt foarte puţine şanse să îi prindă pe hoți.
"Poliţiştii recomandă persoanelor să verifice sursele de contact, să nu dea crezare persoanelor care pretind că sunt din partea unei instituţii şi le solicită să acceseze un credit bancar, ci să se deplaseze la unitatea bancară în cauză", avertizează Iulian Timşa, purtător de cuvânt IPJ Cluj.
Prejudiciul nu este de doar 100.000 de lei - va fi mai mare, pentru că va trebui să plătească și dobânda băncii.
0 Comentarii