Canalul Dunăre-București este unul dintre cele mai vechi proiecte de infrastructură din România, cu o istorie care se întinde pe mai bine de un secol. Ideea de a lega Bucureștiul de Dunăre printr-un canal navigabil a fost propusă încă din 1864, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, când un grup de investitori francezi a sugerat canalizarea Dâmboviței și crearea unei rute de transport fluvial.
Se estima că proiectul va transforma Bucureștiul într-un port fluvial important, facilitând transportul de mărfuri și dezvoltarea economică a regiunii.
Până în 1989, canalul era realizat în proporție de aproximativ 70%, însă Revoluția Română a dus la sistarea lucrărilor.
După 1994, proiectul a fost oficial pus în conservare, iar infrastructura existentă s-a deteriorat, multe dintre materialele de construcție fiind furate.
Costuri de 2,5 miliarde de euro
În ultimii ani, autoritățile au încercat să reînvie proiectul, iar Ministerul Transporturilor a inclus Canalul Dunăre-București în planurile de investiții.
Studiul de fezabilitate, început în 2012, a fost revizuit și ar putea fi finalizat până la sfârșitul acestui an.
Costurile estimate pentru finalizarea canalului s-au dublat față de estimările inițiale, ajungând la aproximativ 2,5 miliarde de euro.
Proiectul prevede că râul Dâmbovița va fi navigabil pe o distanță de 30 de kilometri, iar râul Argeș pe 73 de kilometri.
Pe canalul Dunăre-București vor putea circula barje de 2.000 de tone, iar planul include patru ecluze și trei porturi, două la București și unul la Oltenița.
Ce spune Ministerul Transporturilor
Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ionel Scrioșteanu, a vorbit recent despre stadiul studiului de fezabilitate.
"Vizavi de canalul Dunăre - București, revizuirea studiului de fezabilitate este pe final în zona de avizare a entităților care trebuie să avizeze un asemenea proiect.
Bineînțeles că este un proiect care poate pune pe harta, să zic a Europei, Bucureștiul, ca oraș mare legat la Dunăre și, prin Dunăre, la Marea Neagră.
Faptul că putem avea lângă București un port cu intermodalitate - rutier, feroviar, naval - poate crea un pol de dezvoltare și o ancoră de dezvoltare foarte puternică pentru această zonă și vă spuneam la început că doar București-Ilfov, deocamdată, poate să țină piept Transilvaniei din punct de vedere al dezvoltării", a spus acesta.
Va rămâne doar pe hârtie?
Cu toate acestea, există încă multe obstacole. Studiul de fezabilitate trebuie să obțină avizele de mediu și aprobările necesare, iar reluarea lucrărilor depinde de alocarea fondurilor și de voința politică.
Deși proiectul ar putea aduce beneficii economice semnificative, inclusiv irigarea a 150.000 de hectare și protejarea împotriva inundațiilor, există scepticism cu privire la finalizarea sa.
Mulți consideră că este doar un proiect ambițios care va rămâne pe hârtie, așa cum s-a întâmplat în ultimele decenii.
Alte date tehnice
Canalul Dunăre-București ar putea asigura fluxuri comerciale majore și ar putea crea un număr considerabil de locuri de muncă.
Se estimează că noua rețea de transport naval ar putea avea o capacitate de transport de peste 24 de milioane de tone pe an, facilitând legătura directă între București și Portul Constanța, dar și cu alte capitale europene prin Canalul Rhin-Main-Dunăre.
Diferența de nivel dintre Dunăre și București, de aproximativ 50 de metri, impunea construirea unor noduri hidrotehnice și microhidrocentrale capabile să producă energie electrică.
.jpg)
0 Comentarii