Un cunoscut proprietar de restaurante a explicat de ce preferă să lucreze cu români, în loc de imigranți: „Diferențe evidente". Cât de greu se găsesc ospătari, în 2025

Domeniul HoReCa a trecut prin momente dificile în perioada „COVID". După anii marcați de restricții, doar cei mai puternici au rămas în picioare, iar după revenirea la normalitate, antreprenorii care au rezistat, au constatat că problemele de personal s-au acutizat. Mulți au recurs la imigranți, dar soluția nu este pe placul tuturor. Despre criza de personal din domeniul ospitalității,

Ziare.com a discutat cu Cătălin Mahu, proprietarul celebrului lanț de restaurante „La Mama". Pe fondul COVID, mulți oameni au părăsit domeniul HoReCa. Însă, în acea perioadă s-a născut și o oportunitate, serviciile delivery, își amintește omul de afaceri. „În 2019, perioada pre-COVID, a fost un an bun de vânzări. Nimeni nu se gândea că se va ajunge la un declin, atât de rapid. După COVID, domeniul și-a revenit, într-un fel sau altul. Perioada COVID a arătat că se poate și livra mâncare. Astfel, s-a dezvoltat acest serviciu. Înainte, partea legată de comandă și livrare de mâncare era undeva la 5-10% din încasări, iar acum s-a dus undeva la 30-40%, la restaurantele 'a la carte', ca procent de vânzări. De asemenea, există și restaurante care trăiesc doar din 'delivery'. Există unele care chiar s-au reinventat, în această direcție. Perioada COVID a arătat că mai există un canal de vânzare", a declarat Cătălin Mahu.

Cătălin Mahu: „Există o criză a forței de muncă în HoReCa"

Investitorul român admite faptul că personal abil, autohton, se găsește cu dificultate. Exodul românilor, din ultimele aproape două decenii, și-a spus cuvântul.

„Există o criză a forței de muncă în HoReCa și chiar în toate celelalte domeniile. Dacă astăzi, în România, 1 milion de români dispersați peste tot în Europa, într-o lună, două, trei, absolut toți și-ar găsi de muncă în construcții, servicii, diverse domenii. Pentru Europa ar fi un mare șoc, pentru că ar rămâne cu un deficit de personal solid, de personal calificat. Românii sunt oameni calificați, formați în diverse zone profesionale. Unii, chiar dacă nu au luat BAC-ul, au terminat 12 clase, ceea ce înseamnă că vin cu un bagaj cultural mult superior altor popoare, ceea ce te ajută să înveți mai ușor o meserie nouă, să te comporți mai bine la un job nou. Dacă am reuși să aducem înapoi o parte dintre acești români, pentru această țară ar înseamna un 'boost' pentru piața muncii și o problemă pentru Vest. Nu înseamnă că suntem într-o competiție cu Vestul. Dar dacă acești oameni s-ar întoarce, ar genera companii mai puternice, mai multe, care ar crea, mai departe, noi locuri de muncă", a mai precizat Mahu.

Cătălin Mahu: „Meseriile medii nu mai sunt apreciate / Ușor, acest gol rămas în piața muncii începe să se umple"

În 2025, diverse profesii din sfera serviciilor au ajuns să fie indezirabile, remarcă afaceristul. Totuși, acesta crede că va veni reculul, în cazul acestor meserii.

„Meseriile medii nu mai sunt apreciate, mulți vor să fie doar șefi. Înainte, dacă erai electrician, strungar, instalator, muncitor în construcții, ospătar, făceai o școală profesională, la 21 de ani intrai în câmpul muncii, aveai o meserie, îți făceai un cămin, puteai avea o viață onorabilă. În acest moment, aceste munci sunt aproape depreciate. Ușor, acest gol rămas în piața muncii începe să se umple și începe să redevină apreciat. Eu cred că un ospătar bun sau un bucătar bun poate trăi mai bine decât onorabil, poate avea un venit mai mult decât rezonabil, astfel încât să-și poată crea și întreține o familie. Ușor, ușor, se reechilibrează lucrurile, cu prețul unei generații de sacrificiu, adevărat", a mai precizat întreprinzătorul român.

Cea mai grea perioadă în privința recrutării personalului, 2008-2009

În opinia cunoscutului afacerist, mulți vor să ardă etape, cu minimum de efort. Astfel, își amintește de criza de personal, din perioada ce a precedat criza economică.

„Cred că 2008 a fost cea mai mare problemă de personal, dacă vorbim înainte de COVID. Îmi aduc aminte că oamenii pe care voiai să-i angajezi aveau pretenții exagerate și chiar dacă nu știau să facă nimic. Atunci când pretențiile financiare sunt exagerate și tu nu știi să faci ceva, nici nu ai dorința de muncă. Principala problemă, astăzi, în România, vizavi de forța de muncă, este că într-un fel sau altul, s-a distrus conceptul de a munci. Oamenii văd, cred, speră că vor găsi metode alternative să se îmbogățească sau măcar să-și asigure traiul zilnic, dar nu prin muncă. Acest sentiment, împotriva ideii de a munci, într-un fel sau altul este încurajat chiar de statul român. Probabil, prin inacțiune... Oamenii nu mai vor să muncească, asta cred că e principala problemă. Poate nu am dreptate", a transmis Mahu.

„COVID", momentul în care angajații români din HoReCa au picat „pe capete", după momentul „2008-2009"

În perioada „COVID", din cauza problemelor de personal, afaceristul a fost nevoit să apeleze la importuri de personal, din state asiatice.

„Personalul străin a venit la mine în companie după pandemie, atunci când, din cauza pandemiei, am pierdut un număr mare din personal. Au fost oameni cărora le-a fost frică să mai rămână în domeniu, gândindu-se la scenariul în care va veni o nouă pandemie sau va fi o altă situație excepțională, iar ei vor rămâne fără job. Astfel, acea parte din personal a plecat în alte domenii, care n-au fost închise în perioada respectivă. De exemplu, unii s-au angajat la hypermarketuri. Fiind nevoie de suplinirea acestui personal, am apelat la acești imigranți. Cred că atunci s-a dezvoltat puternic această tendință, de aducere a acestui personal străin, în România", a declarat antreprenorul.

Cătălin Mahu preferă angajații români, în HoReCa: „90% din personalul cu care lucrez este autohton"

Patronul lanțului de restaurante încearcă pe cât de mult posibil să angajeze români și oferă argumente în acest sens.

„Ca opinie personală, eu am impresia că de vreo doi-trei ani încoace, românii nu mai pleacă din țară cu aceeași viteză cu care plecau înainte de pandemie. Dacă dai un anunț pentru angajare, ai șansa chiar să-ți vină cineva la interviu. Acum, condițiile pe care le oferi fac diferența între a putea angaja sau nu, pe cineva. Eu nu cred în rezolvarea acestei situații prin personalul adus din alte țări. În primul rând, din cauza diferenței de civilizație dintre noi și ei. Nu spun pentru că noi suntem mai buni sau mai răi. Există niște diferențe civilizaționale evidente între noi și alții, care locuiesc în celălalt capăt al lumii. Diferențele de civilizație necesită integrare, ce este un proces complex. Eu prefer să lucrez cu personal autohton, în măsura în care pot să-l găsesc și să-l angajez. Poate că e puțin mai greu, dar în cele din urmă, se poate.

Problemele cu cei străini au fost civilizaționale. De exemplu, au venit la muncă, iar după câteva săptămâni au început să plângă că vor acasă, înapoi. Evident, i-am lăsat, nu poți să ții un om fără voința lui. Deși acea persoană locuia în niște condiții pe care eu nu le-aș numi foarte civilizate, era casa lui, de care îi era dor. Practic, sentimentele erau aceleași, ca la orice alt om. Un alt aspect care a contat, tipul de mâncare pe care noi îl facem și care, automat, reprezintă o altă problemă civilizațională. Ei gătesc într-un fel, noi altfel. Ei dau un gust mâncării, noi altul, așa cum e normal. Astfel, cei care nu s-au adaptat, au plecat. Colegi de-ai mei i-au condus la aeroport. Alții, mai mulți, au văzut România ca o zonă de tranzit și au plecat în Vest, unde existau comunități mai mari de oameni din țările lor. Le-a fost mai ușor să se integreze acolo. Acum, 90% din personalul cu care lucrez este autohton, în jur de 10% este străin", a mai dezvăluit Mahu, pentru Ziare.com.